Parlamentul, redus la tăcere de Guvern

Zeci de familii din Vâlcea sunt izolate de trei săptămâni, după ce drumul s-a rupt. Primar: „Nu sunt bani, deocamdată”

Orașul care reduce la minimum taxele și impozitele locale. Decizia, primită cu bucurie de localnici

Ponta acuză că fata sa a fost dată jos din avionul din Oman spre țară. Țoiu: copilul nu e exclus după apartenența politică a părinților

„Nu știm la ce să mai renunțăm”. Ce spun românii cu dizabilități despre reducerea impozitelor pe clădiri și mașini

Volodimir Zelenski vine joi, 12 martie, în România. Președintele ucrainean va avea o întrevedere cu Nicușor Dan

Daniel Dăianu avertizează: Un război prelungit în Orientul Mijlociu ar provoca un șoc energetic global

Medicul demis după scandalul de la centrul de arși Floreasca îl dă în judecată pe ministrul Sănătății

Patru din zece funcții de conducere în România sunt ocupate de femei. Ce le diferențiază de bărbații lideri

„Este un simbol al puterii”. Istoria de 200 de ani a tronului pe care au stat ultimii domnitori ai Moldovei. Cum arată astăzi

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut în februarie un apel către Guvern să redea Parlamentului rolul fundamental, acela de a face legile. Premierul Victor Ponta a primit cu deschidere sugestia şefului statului. Ba chiar a făcut şi promisiuni.

„A bătut la o uşă deschisă. În 2015, numai în cazuri de urgenţă vom da ordonanţe”, a promis Victor Ponta.

Şi totuşi, în practică lucrurile au stat cu totul altfel. De la începutul anului, Klaus Iohannis a promulgat 93 de legi. Dintre acestea, şase sunt acorduri internaţionale, 27 sunt iniţiative ale parlamentarilor şi 60 sunt ordonanţe ale Executivului Ponta. Cu alte cuvinte, 69% dintre actele normative adoptate de Legislativ sunt, de fapt, proiecte ale Guvernului. Liberalii susţin că Executivul a mers chiar mai departe şi le-a copiat o propunere legislativă. Guvernul s-ar fi folosit de majoritatea din Parlament pentru a respinge iniţiativa Opoziţiei, apoi a depus propriul proiect şi l-a aprobat imediat, mai acuză liberalii.

„Păi, procedura asta copy-paste e una familiară actualei majorităţi guvernamentale. Nu vor înşela pe nimeni cu asemenea proiecte copy-paste”, a spus Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL.

Expunerile de motive ale celor două legi seamănă izbitor. Ambele vorbesc despre faptul că fostele state comuniste au adoptat încă de la începutul anilor '90 o legislaţie reparatorie pentru victimele comunismului. Inclusiv categoriile care ar urma să beneficieze de dublarea indemnizaţiilor sunt aceleaşi şi sunt enumerate în aceeaşi ordine. Şi textele de lege sunt identice şi propun aceleaşi sume drept indemnizaţii pentru persecutaţii politic.