Parlamentul, redus la tăcere de Guvern

Un șofer beat și fără permis a produs mai multe accidente în București cu o mașină furată

Incendiu la Oltchim Râmnicu Vâlcea

Momentul în care un traficant de droguri aruncă marfa pe geam

Unul dintre cei mai mari traficanți de droguri din lume a fost arestat

După caniculă, furtunile au făcut prăpăd

Momentul în care o balenă răstoarnă o barcă în largul coastei New Hampshire. Cum au fost salvați pescarii de la bord

Cresc sau nu taxele? Anunțul ministrului de Finanțe, Marcel Boloș

Filmul crimei din Brăila, la secundă. Suspectul s-a întors în cabinetul stomatologic imediat după comiterea faptei

CNP pentru cumpărături online. Achizițiile scumpe ale românilor pe internet ar putea fi verificate de Fisc

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut în februarie un apel către Guvern să redea Parlamentului rolul fundamental, acela de a face legile. Premierul Victor Ponta a primit cu deschidere sugestia şefului statului. Ba chiar a făcut şi promisiuni.

„A bătut la o uşă deschisă. În 2015, numai în cazuri de urgenţă vom da ordonanţe”, a promis Victor Ponta.

Şi totuşi, în practică lucrurile au stat cu totul altfel. De la începutul anului, Klaus Iohannis a promulgat 93 de legi. Dintre acestea, şase sunt acorduri internaţionale, 27 sunt iniţiative ale parlamentarilor şi 60 sunt ordonanţe ale Executivului Ponta. Cu alte cuvinte, 69% dintre actele normative adoptate de Legislativ sunt, de fapt, proiecte ale Guvernului. Liberalii susţin că Executivul a mers chiar mai departe şi le-a copiat o propunere legislativă. Guvernul s-ar fi folosit de majoritatea din Parlament pentru a respinge iniţiativa Opoziţiei, apoi a depus propriul proiect şi l-a aprobat imediat, mai acuză liberalii.

„Păi, procedura asta copy-paste e una familiară actualei majorităţi guvernamentale. Nu vor înşela pe nimeni cu asemenea proiecte copy-paste”, a spus Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL.

Expunerile de motive ale celor două legi seamănă izbitor. Ambele vorbesc despre faptul că fostele state comuniste au adoptat încă de la începutul anilor '90 o legislaţie reparatorie pentru victimele comunismului. Inclusiv categoriile care ar urma să beneficieze de dublarea indemnizaţiilor sunt aceleaşi şi sunt enumerate în aceeaşi ordine. Şi textele de lege sunt identice şi propun aceleaşi sume drept indemnizaţii pentru persecutaţii politic.