Sari la conținut

SONDAJ IRES: Încrederea în direcţia spre care se îndreaptă ţara s-a prăbuşit. Încrederea în UE s-a consolidat

„Aproape 60% dintre români sunt, la final de an, nemulţumiţi de felul în care trăiesc, iar scorul privind direcţia în care merge ţara este la un minim istoric. Optimiştii cu privire la viitor abia depăşesc un sfert din populaţia ţării. Criza politică este percepută ca fiind o amenințare la adresa vieţii personale şi sociale și apare în top 3 îngrijorări ale românilor pentru anul 2017. Uniunea Europeană şi primarul localităţii sunt singurele instituţii care depăşesc nivelul de 50% încredere din partea românilor”, acestea sunt câteva dintre concluziile unui sondaj realizat de IRES şi prezentat drept bilanţul politic al anului 2017.

PARLAMENT agerpres_7827797

Foto: Agerpres

Cercetarea a fost făcută în perioada 6-8 decembrie 2017, au fost intervievate 1627 de persoane şi are o marjă de eroare de ± 2,5% .

Mai jos, principalele date reliefate de sondajul IRES.

Mai pesimişti în 2017 decât în alţi ani

*Scorul privind direcţia în care merge ţara este la un minim istoric: 17% sunt cei care sunt satisfăcuţi de modul în care politicienii îşi fac treaba în ceea ce priveşte managementul societăţii înspre ţintele şi angajamentele luate în campanii electorale, atunci când optimismul creste brusc şi încrederea la fel. Anul începuse cu o apreciere pozitivă a direcţiei de peste 35%.

*Aproape 60% dintre români sunt, la final de an, nemulţumiţi de felul în care trăiesc. E adevărat, media este ridicată de cei cu studii superioare din eşantion, precum şi de către cei tineri, aceste categorii găsind mai multe satisfacţii şi realizări în felul în care trăiesc.

Femeile, comparativ cu bărbaţii consideră că lucrurile în România merg într-o direcţie greșită în pondere ușor mai ridicată, în timp ce, pentru un sfert dintre respondenţii de peste 65 de ani, lucrurile merg într-o direcţie bună, proporţie semnificativ mai ridicată comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

*(...) în acest sfârşit de an românii sunt mai pesimişti decât în alţi ani, 46% cred că o să le meargă mai prost. Cei care sunt optimişti cu privire la viitor abia depăşesc un sfert din populaţia ţării.

*Populaţia activă, segmentele dintre 35 şi 65 de ani, au cel mai mare pesimism. Acelaşi lucru îl spun oamenii şi atunci când este vorba despre modul în care va merge ţara, în general.

Criza politică, în topul fricilor

*Rareori este perceput un aşa raport de dependenţă între individ şi evoluţia lucrurilor din societate. Comparativ cu anul 2016 rămâne acelaşi raport între evoluţii pozitive şi negative: 45% dintre români sunt de părere că anul acesta a fost mai prost decât anul 2016, doar 24% cred că a fost mai bun, iar 30% sunt de părere că lucrurile nu s-au schimbat semnificativ.

*(...) oamenii preferă eticheta de criză politică atunci când îşi definesc îngrijorările din acest an.

*Ierarhia fricilor are în top 3: criza politică, creşterea preţurilor şi frica de boală (două treimi din populaţie).

*Dacă în alte situaţii politica era respinsă, dar era mai mult ignorată, acum este percepută ca fiind o adevărată ameninţare pentru români. Acest lucru se vede şi în următoarele componente ale complexului de frici sociale: lipsa locurilor de muncă, reducerea veniturilor, nesiguranţa locului de muncă, lipsa de perspectivă.

Evenimentele anului: modificarea legilor justiţiei şi protestele anti-OUG 13

*La întrebarea deschisă care solicita celor intervievaţi să indice un eveniment politic major al anului 2017, aproape o treime dintre români pun schimbarea legilor justiţiei pe primul loc, evident evaluând neunivoc, deci diferit, acest eveniment politic. Pe locul al doilea sunt manifestaţiile faţă de Ordonanţa 13 a Guvernului, apoi majorarea salariilor din mediul bugetar, schimbarea Guvernului Grindeanu şi Reforma fiscală adoptată de guvern.

*În timp ce pentru cei mai mulți dintre respondenții trecuți de vârsta de 35 de ani, evenimentul cel mai important al anului 2017 a fost moartea Regelui Mihai, pentru categoria de vârstă 18-35, cele mai importante evenimente au fost protestele din ianuarie - februarie 2017.

*Dacă luăm în considerare nivelul de educaţie, pentru persoanele intervievate care au studii superioare, cele mai importante evenimente ale anului au fost protestele de la începutul său (15%), moartea Regelui Mihai (14%) și Ordonanța 13/legile justiției (7%), în timp ce, pentru cele cu studii medii, topul este: moartea Regelui (10%), ziua națională (7%) și protestele de la începutul anului (6%).

Încrederea în instituţii: Parlamentul şi Guvernul, condaşele plutonului

*Uniunea Europeană este pe primul loc, cu puţin peste 50%, acest fapt având ca explicaţie poate si degradarea încrederii în forţele politice interne. Putem spune că încrederea în UE s-a consolidat uşor în acest an pe măsura percepţiei crizei politice majore din România şi a imposibilităţii găsirii unui consens intern.

*Primarul localităţii rămâne în fruntea instituţiilor politice interne, lucru care este explicabil prin distanţa socială mai mică percepută de oameni faţă de această instituţie.

*Uniunea Europeană şi primarul localităţii sunt singurele instituţii care depăşesc 50% încredere, următoarele fiind mass-media şi Preşedinţia României, aflate în jurul pragului de 40%. Banca Naţională a României se situează în zona de 30% încredere, destul de scăzută faţă de ultimii ani, iar ONG-urile sunt apreciate doar de un sfert din populaţie.

*Pe ultimele locuri, la nivele care nu s-au modificat semnificativ pe parcursul crizelor din ultimii 5 ani se situează: instituţia Primului Ministru, Parlamentul şi partidele politice, cu nivele de încredere în intervalul 20% -10%.

Relaţii mai bune cu Germania şi SUA

*Românii cred că în anul care vine politicienii ar trebui să crească apropierea faţă de Germania şi Statele Unite ale Americii, în această ordine de preferinţe. Categoriile de populaţie care susţin în pondere mai ridicată ideea potrivit căreia România ar trebui să aibă o relaţie mai bună cu Germania în anul 2018 sunt bărbaţii, persoanele peste 35 de ani și respondenţii din Transilvania și Banat. O relaţie mai bună cu SUA este susţinută în proporţie mai ridicată de persoanele de peste 65 de ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

*Cu cât sunt mai tineri sau mai puţin educaţi, cu atât respondenţii consideră în proporţie mai redusă cum că în 2018 ar trebui ca România să aibă o relaţie mai bună cu Moldova.

„2017 avea toate şansele să fie liniştit”

În acest context, directorul IRES, Vasile Dâncu, semnalează şi dinamica atipică a lui 2017: „Anul care urmează alegerilor este, în cele mai multe situaţii, un an fără probleme sau crize majore. Este anul în care funcţionează aşa-numita lună de miere pentru cei care iau puterea. Cei care câştigă alegerile sunt împinşi de către consilieri şi strategi să îndeplinească promisiuni electorale importante, lucru care consolidează puterea, dar şi încrederea sau simpatia publică. Cei intraţi în opoziţie îşi revin cu greu după înfrângere, de regulă, suportă congrese sau schimbări de lider sau a echipei de conducere. Nu este cazul României, deşi 2017 avea toate şansele să devină un an liniştit. Coaliţia câştigătoare realizase un scor neaşteptat, iar pierzătorii aveau probleme de lider şi de coeziune internă”.

Sondajul poate fi consultat integral AICI