Primăria vrea să lărgească Calea Călărașilor, pe care se află 200 de imobile protejate de lege
Bucureştiul trage speranţa să îşi recapete un giuvaer! Primăria vrea să refacă din temelii spectaculosul cartier evreiesc. În altă ordine de idei, cele 1,3 milioane de maşini din metropolă muşcă din povestea Căii Călăraşilor. Muncipalitatea vrea să ducă la capăt un plan abandonat de Ceauşescu: să lărgească artera cu preţul demolării unor clădiri din patrimoniul istoric.
O fostă casă superbă, cu aspect medieval se încăpăţânează să reziste indiferenţei, găurilor şi termopanelor ieftinînfipte în parter. Este clădirea fabricii de trăsuri Rieber, ruptă în acoperiş, prăfuită şi bandajată cu tradiţionalul mesaj "Atenţie, cade tencuiala!"
Pe Popa Soare, colţ cu Dimineţii, creşte celebrul platan centenar, mândria Cartierului Evreiesc de altădată. Zona este frumoasă. Vulcănescu şi Eminescu s-au bucurat de peisajul ei. Iar Eliade a nuanţat-o în perle literare. De altfel, dincolo de o poartă zăvorâtă găsim locul care l-a inspirat să scrie "La ţigănici".
Locuri părăsite, dar pline de poveşti sunt destule în bucata de Bucureşti ridicată odinioară de evrei. Le ştiu bine şi oficialii care promit să le salveze.
„În bugetul de anul acesta am introdus o sumă necesară. Refacerea din rădăcini a Cartierului Evreiesc din Capitală, întregind în aşa fel Centrul Vechi”, a spus Gabriela Firea, primarul general al Capitalei.
Pentru valorificarea vestigiilor istorice, înlocuirea mobilierului urban şi iluminarea întregii suprafeţe istorice a Bucureştiului, municipalitatea are pregătiți deocamdată 100.000 de lei.
Primăria vrea să schimbe ceva şi pe Calea Călăraşilor. Două benzi de circulaţie pe sens, între Popa Nan şi Piaţa Corneliu Coposu. Are 175.000 de lei pentru studiul de fezabilitate. Dar şi vreo 60 de clădiri istorice, care ţin trează povestea vechiului oraş şi pe care regimul comunist nu a apucat să le pună jos.
„Lărgirea ei era prevăzută în detaliul de sistematizare din 1984. Trebuie făcută toată această lucrare cu tot respectul şi grija pentru aceste clădiri”, afirmă Ştefan Dumitraşcu, arhitectul şef Primăriei Sector 3.
La fel ca în cazul bulevardului Buzeşti - Berzei - Uranus, lărgirea Căii Călăraşilor înseamnă demolări, strămutări şi despăgubiri.
„Nu se poate face omletă fără să spargi ouăle. Una e să fie monument istoric şi alta să păstrezi case care arată dezolant”, susține un localnic.
Organizaţiile pentru protecţia patrimoniului cred însă că lărgirea bulevardului nu trebuie să afecteze nici măcar o ruină cu valenţe istorice.
„Sunt monumente de secol XVIII, XIX şi construcţii interbelice. Opţiunea de a lărgi Calea Călăraşilor este inadecvcată, pentru că înseamnă distrugerea monumentelor istorice. În secolul XXI, urbanismul presupune alte soluţii pentru fluidizarea traficului”, declară Edmond Niculuşcă, preşedintele ARCEN.
Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate inventariază deja toate monumentele istorice ale Capitalei şi susţine că pe Calea Călăraşilor sunt peste 200 de imobile protejate de lege.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
