Analiză Războiul din Ucraina a ajuns într-un „punct critic”. Cele trei scenarii posibile prin care acest conflict se poate termina

Războiul din Ucraina a ajuns într-un „punct critic” ce ar putea decide rezultatul, pe termen lung, al acestei confruntări militare, se arată într-o analiză CNN în care sunt citate mai multe surse militare și din serviciile de informații americane și occidentale.

Momentul se dovedește a fi decisiv inclusiv pentru țările occidentale care au oferit sau încă oferă sprijin militar Kievului, în condițiile în care guvernele acestor țări se confruntă cu o creștere a deficitului economic dar și cu riscul epuizării stocurilor interne de arme și muniții.

Oficialii și experții occidentali au identificat trei scenarii posibile referitoare la modul în care acest război poate evolua din acest moment și care ar fi deznodământul pentru fiecare situație în parte.

Scenariul 1: Război de uzură: ambele armate sunt epuizate și nu pot da o lovitură decisivă

O astfel de ipoteză ar însemna că Rusia nu mai e capabilă să avanseze în Donbas, dar nici armata ucraineană nu ar mai avea capacitatea de a-și reveni pentru a lansa o contraofensivă decisivă și a respinge forțele ruse dincolo de granițe.

Rezultat: confruntarea se va transforma treptat într-un război de poziții.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) preciza, de altfel, într-o analiză, că bătălia pentru Severodonețk reprezintă punctul culminant al întregii ofensive a armatei ruse în Ucraina.

Un astfel de război de uzură s-ar putea întinde pe parcursul mai multor luni sau chiar ani și ar provoca pierderi grele în ambele tabere.

În acest scenariu, lumea se va confrunta cu o criză cu desfășurare „lentă”, întinsă pe termen lung și care va seca resursele economiei globale, conform experților consultați de CNN.

Scenariul 2: Rusia se declară mulțumită de câștigurile teritoriale și proclamă „victoria” în războiul din Ucraina

Într-un asemenea caz, Moscova și-ar redefini obiectivele războiului, ar anunța „victoria” pe frontul ucrainean și ar încerca să găsească apoi o modalitate de a pune capăt ostilităților.

Conform experților și analiștilor consultați de CNN, acesta este și cel mai puțin probabil scenariu.

Vladimir Putin a dezvăluit  de altfel public zilele trecute că Rusia „trebuie să-și recupereze teritoriile”. Putin s-a comparat chiar cu fostul țar Petru cel Mare și a sugerat inclusiv o paralelă între invazia din Ucraina și războiul pe care țarul l-a dus împotriva suedezilor. Putin a spus că atunci, ca și acum, Rusia își ia înapoi teritorii, iar asta poate dura.

Astfel, scopul final al lui Putin îl reprezintă chiar restaurarea fostului imperiu rus. Și e puțin probabil ca această „restaurare” să se oprească la doar 20% din teritoriul Ucrainei.

Scenariul 3: Rusia continuă să câștige teren „pas cu pas” în estul Ucrainei

Într-un astfel de scenariu, armata rusă ar continua să obțină victorii teritoriale și să „rupă bucăți” din teritoriul ucrainean într-un ritm lent, dar constant.

Experții occidentali avertizează că, în cazul în care Rusia își va consolida câștigurile teritoriale din estul Ucrainei, Vladimir Putin s-ar putea folosi de noile teritorii intrate sub controlul Moscovei pentru a continua apoi noi ofensive asupra Ucrainei.

O modalitate pentru a stopa ambițiile teritoriale ale lui Putin în Ucraina o reprezintă sporirea ajutorului militar occidental pentru Ucraina, consideră experții occidentali.

Oficialii Kievului au avertizat deja că armata ucraineană rămâne fără muniție și că depinde aproape în totalitate de armamentul livrat de Occident.

Astfel, Ucraina are nevoie de 60 de lansatoare de rachete multiple cu rază lungă de tip HIMARS – mult mai multe decât numărul promis până acum de Regatul Unit și SUA – pentru a avea șansa de a învinge Rusia, după cum a declarat consilierul prezidențial Alexei Arestovici.

„Dacă obținem 60 dintre aceste sisteme, atunci rușii își vor pierde orice capacitate de a avansa oriunde, vor fi opriți pe loc. Dacă ajungem la 40, ei vor avansa, deși foarte încet, cu pierderi grele; cu 20 vor continua să avanseze cu un număr de victime mult mai mare decât acum”

În același timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg,  a declarat că Alianța Nord-Atlantică trebuie să se pregătească mai bine și să-și consolideze granița de est. Stoltenberg a mai spus că țările occidentale ar trebui să trimită mai multe arme grele Ucrainei pentru a o ajuta să oprească avansul forțelor ruse.

Kievul cere constant și de mai multă vreme cât mai multe arme avansate și sisteme de artilerie pentru a face față invaziei. Miercuri, la Bruxelles are loc o reuniune NATO la care participă și secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, unde va fi discutată o posibilă accelerare a acestor livrări.

Editor : M.L.