Sari la conținut

Reacţie isterică a Ambasadei Rusiei după ce SBU a anunţat că a dejucat atentate la şcoli româneşti din Cernăuţi

Ambasada Rusiei la Bucureşti a dat publicităţii un comunicat de presă în care neagă veridicitatea acuzaţiilor lansate de serviciul ucrainean de informaţii. Tonul folosit aminteşte, însă, de retorica sovietică şi abundă în etichete legate de "fascism" şi "nazism". Reamintim că SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei) a acuzat recent serviciile speciale ruse că au planificat incendierea a două şcoli cu predare în limba română din Cernăuţi.

Mai jos, comunicatul Ambasadei Rusiei:

Ambasada Federației Ruse remarcă cu regret că mai multe surse din mass-media din România cu ușurință au cules și au reprodus în masă o ştirea falsă, lansată de așa-zisul Serviciu de securitate al Ucrainei (SBU), care, după cum știe bine toată lumea, are mai mult de 10 de ani de când este o instituție controlată de către CIA în această țară. În mod evident, confruntându-se cu un deficit de idei noi, urmaşii neo-naziști de-a lui Bandera din Kiev au recurs din nou la minciuni provocatoare despre presupusul plan, urzit de servicii ruse speciale pentru a arunca în aer crucișătorul „Ucraina“, demult lăsat imobilizat pe chei și ruginit, pentru a organiza atacuri asupra „Societății Culturii Maghiare din Transcarpatia“, și, totodată, să și incendieze vreo două școli cu predare în limba română din regiunea Cernăuți. Chiar și Ministerul român de Externe nu a rămas deoparte și și-a exprimat "îngrijorarea cu privire la"... 
Obiectivele organizatorilor acestei provocări sunt evidente. Regimul de la Kiev, cel ce suferă de „mania grandorii naționale“ ar dori să distragă atenția vecinilor săi de la acea politică de ucrainizare forțată, pe care o urmărește în mod constant, și care s-a manifestat cel mai viu prin adoptarea „Legii Educației“ cu caracter discriminatoriu. Prevederile acestui document încalcă în mod deschis drepturile omului ale numeroaselor minorități naționale din Ucraina, lipsindu-i pe copiii acestora de dreptul la educație în limba lor maternă, cu scopul de a schimba și însăși identitatea culturală în general. 
Nu este deloc de prisos să fie constatat, în acest context, că acel Kiev care „aspiră pentru Europa“, a ignorat cu mult succes comentariile Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, care a menționat necesitatea unei ajustări majore ale legii menționate anterior. Actuala provocare din partea SBU vizează, printre altele, și prezentarea Rusiei drept inamicul comun, pentru a obține de la București, Budapesta și Varșovia un refuz de a contracara împreună încălcarea masivă a drepturilor compatrioților lor în Ucraina, precum și pentru a-i convinge că pe acestă temă nici nu este necesar să-și readucă aminte de discriminarea limbii ruse, pe care o vorbește cea mai mare "minoritate națională" a țării. 
Comportamentul autorităților ucrainene din ziua de astăzi, contribuind la diseminarea naționalismul radical în țară, cel care se exprimă din ce in ce mai des în forme de criminalitate și de vandalism, este bine descris de proverbul românesc «Hoțul strigă: hoțu!». Astfel, moștenitorii ideologici ai incendiatorilor Reichstag-ului au ca scop să distragă atenția opiniei publice din capitalele europene de la cele două atacuri barbare care au fost organizate pe 17 și 18 februarie asupra Centrul Rus de Știință și Cultură din Kiev, de la pogromurile sucursalelor băncilor rusești sau unor bănci care doar s-au părut cuiva rusești, pogromuri ce au devenit un fenomen obișnuit, fără să mai vorbim despre "mass-media eterodoxe" etc. Mai mult, se creează impresia că, la Kiev, astfel de acțiuni sunt deja considerate corespunzând „valorilor europene“, cu o miză pe toleranță maximă a Occidentului, deoarece aceste acțiuni sunt îndreptate împotriva Rusiei și a rușilor. 
Aceste născociri ordinare ciudate ale neo-naziștilor ucraineni, care beneficiază de un sprijin larg de la Washington, ar fi, posibil, de ignorat, fiind complet lipsite de originalitate. Totuși, Ambasada nu poate să nu sublinieze cu regret că astfel de provocări sunt destinate în primul rând pentru a intoxica la maxim atmosfera relațiilor României, Ungariei, Poloniei și a Uniunii Europene în ansamblu, cu Rusia, și pentru a submina perspectivele de normalizare pragmatică a relațiilor interstatale și de detensionare politico-militară și în cadrul casei noastre europene comune.

Context

„Agenţii SBU au împiedicat provocări îndrăzneţe în regiunea Cernăuţi. Persoane care au fost deja identificate de SBU au primit de la Rusia o plată în avans pentru a incendia două şcoli româneşti din Bucovina”, a detaliat, zilele trecute, Centrul de presă al SBU, citat de agenţia ucraineană Unian. 
În afară de tentativa dejucată de incendiere a două şcoli româneşti, SBU a informat şi despre o încercare de incendiere la sediul centrului comunităţii culturale maghiare din regiunea Transcarpatia. În plus, serviciile speciale ruseşti au intenţionat să organizeze o campanie falsă în Ujgorod pentru a încuraja ura etnică.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti a condamnat ferm orice acţiune împotriva unor şcoli cu predare în limba română din Ucraina, în contextul informaţiilor prezentate de Serviciul de Securitate din această ţară privind tentative de incendiere a unor astfel de unităţi de învăţământ. Detalii AICI.

Războiul declanşat de Rusia în Ucraina

Rusia se află într-un conflict permanent cu Ucraina după ce populaţia acestei ţări şi-a exprimat dorinţa ca ţara să se orienteze irevocabil spre Vest. În noiembrie 2013, la Kiev au izbucnit proteste masive de stradă, după ce preşedintele pro-rus, Viktor Ianukovici, a decis în ultimul moment să nu scoată Ucraina din sfera de influenţă a Rusiei. Ulterior, Ianukovici a fost înlăturat de la putere, dar şi-a găsit adăpost în Rusia. 

Ca răspuns, Moscova a trecut la acţiuni în plan militar, declanşând un război în estul Ucrainei şi detsabilizând această regiune prin aplicarea unor tactici hibride, inclusiv recurgerea la un amestec de trupe regulate şi mercenari.

În martie 2014, incursiunea serviciilor speciale şi ale armatei ruse pe teritoriul ucrainean s-a soldat cu anexarea de către Rusia a regiunii Crimeea. În estul Ucrainei violenţele continuă şi în ziua de azi, regiunea aflându-se acum sub controlul "rebelilor" sprijiniţi de Moscova.

Însă nimic din toate acestea nu se regăseşte şi în comunicatul de presă al Ambasadei Rusiei, redat mai sus.

Referitor la legea adoptată de Ucraina, privind predarea în limbile minorităţilor, căreia comunicatul Ambasadei Rusiei îi alocă un spaţiu generos, detalii pot fi găsite AICI,  AICI, şi AICI.

Moscova, din nou sub reflectoare pentru atrocităţile din Siria

În această perioadă Rusia se află din nou în atenţia opiniei publice internaţionale pentru atrocităţile comise în Siria de forţele guvernamentale, sprijinite de trupele ruse. Moscova este acuzată la scenă deschisă de blocarea sabotarea eforturilor în direcţia acordării de asistenţă umanitară pentru civilii din enclava Ghouta de Est. Detalii AICI şi AICI.