România are șansa de a eradica o boală gravă. Frica, indiferența și lipsa banilor ne pun piedici

Una dintre cele mai grave boli de care pot suferi femeile poate deveni istorie. Pentru asta însă, e nevoie de consens politic, de planuri pe termen lung și de încredere.

La mai bine de 200 de kilometri de București, în comuna Sadova din județul Dolj, mamele vor să se asigure că fetele lor nu vor trece prin spaima unui cancer de col uterin. Din 66 de adolescente câte sunt în evidențele medicului de familie Gindrovel Dumitra, 60 au făcut vaccinul anti-HPV, care e gratuit și care le protejează împotriva bolii.

Inițial, multe mame au fost sceptice. Dna Dobre s-a gândit la toate scenariile si modalitățile în care fetița ei poate să pățească ceva în urma vaccinului.

"M-am temut", i-a spus medicului.

„După prima întâlnire (n.r. cu medicul Dumitra), teama a dispărut foarte mult”, afirmă dna Dobre. „Avem încredere în domnul doctor, am mers pe mâna lui cu orice problemă”.

Sadova e un exemplu atipic pentru România. În multe comunități, vaccinarea anti-HPV s-a poticnit. Asta deși vaccinul ar putea duce la eradicarea cancerului de col uterin în România, o afecțiune care, în 2020, a ucis 1.805 femei în România. La noi, incidența bolii este de patru ori mai mare decât media europeană.

Aceste decese sunt tragedii ce puteau fi evitate, spune medicul Dumitra.

„Vorbim de femei între 25 și 65 de ani, adică femei tinere care sunt mame, care au copii, care lasă în urmă o familie”, adaugă el.

Cancerul de col uterin este provocat, în peste 90% din cazuri, de câteva tulpini periculoase ale virusul HPV (human papillomavirus). Șansele ca o femeie nevaccinată să ia acest virus pe parcursul vieții sunt foarte mari -- se apropie de 85%. Multe dintre infectări se produc la vârste fragede, între 15 și 23 de ani, de obicei prin contact sexual.

În ultimii ani, vaccinarea gratuită a fetelor împotriva HPV a mers în hopuri, din cauza lipsei banilor și a campaniilor de comunicare greoaie. Acum, însă, sunt semne că situația ar putea fi diferită.

După ce a distribuit 40,000 de doze în 2021, Ministerul Sănătății a extins campania gratuită de vaccinare pentru a include toate fetele între 11 și 18 ani, iar în acest an vor fi cumpărate 195.000 de doze, pentru care există deja solicitări. Instituția analizează și varianta vaccinării gratuite a băieților, care și ei ar fi protejați de unele tipuri de cancer, o decizie „urmând să fie luată în acest sens” pe baza unui raport întocmit de specialiștii din comisiile de specialitate, spun oficiali ai Ministerului.

În Marea Britanie și Australia, vaccinurile s-au dovedit sigure și eficiente, iar cancerul de col uterin aproape că a fost eradicat datorită campaniilor de vaccinare. Australia imunizează gratuit la școală fetele și băieții de 12 și 13 ani. Serul e însă recomandat inclusiv pacienților cu vârsta până în 45 de ani care au ratat campaniile de imunizare dar vor să fie protejați. Pe lângă problema cancerului de col, HPV cauzează 90% din cazurile de cancer anal, 70% din cele de cancer orofaringian și 60% din cele de cancer penian, iar vaccinul oferă protecție pentru toate acestea.

În timp ce țările cu campanii de vaccinare solide aproape că au câștigat bătălia cu boala, România abia face câțiva pași.

România, departe de recomandările internaționale

Până acum, vaccinarea împotriva HPV s-a făcut mai ales în familiile înstărite, care și-au permis să cumpere vaccinul din farmacii, atunci când au fost stocuri. Imunizarea costă până la 1.800 de lei, o sumă pe care puțin români pot să o scoată din portofel. Prețul unei doze trece de 600 de lei. Fetele cu vârsta până în 15 ani au nevoie de două doze, iar cele trecute de această vârstă de trei, care se fac într-o perioadă de șase luni.

Noile recomandări, publicate în 11 aprilie de Organizația Mondială a Sănătății, spun că și o singură doză poate fi utilă în prevenirea bolii, cu condiția vaccinarea să se facă în copilărie.

Doze de vaccin anti-HPV din Sadova. Poză: Marius Iancu.

În ultimii ani, și fetele din familii modeste au avut șansa să se imunizeze, deoarece campania națională de vaccinare a mers ceva mai bine. Chiar și așa, dozele gratuite au fost puține, iar stocurile nu au fost constante, astfel că adolescentele au avut acces limitat.

Un părinte care vrea să-și vaccineze fata sau băiatul împotriva HPV trebuie să discute cu medicul de familie. Acesta face, periodic, solicitări la Direcția de Sănătate Publică, spunând de câte doze are nevoie, afirmă Ana Măiță, președinta ONG-ului Mame pentru Mame.

„România nu are propriu-zis un program de vaccinare anti-HPV”, spune Măiță. „România are un fel de meniu à la carte, pentru puținii părinți care înțeleg importanța vaccinării HPV. Eu în continuare mă lupt ca să avem un program de vaccinare anti-HPV, dar statul român nu și-a asumat obiective, așa cum recomandă Uniunea Europeană.”

Obiectivele susținute la nivel european sunt cele trasate de Organizația Mondială a Sănătății, care propune statelor ca, până în 2030, să vaccineze 90% din fetele cu vârsta de 15 ani, și să organizeze programe de screening pentru a depista eventuala apariție a bolii în care să fie cuprinse 70% dintre femeile de toate vârstele. În continuare, doar un sfert dintre femei și-au făcut un test Babeș Papanicolau în ultimii trei ani, deși acesta este gratuit, potrivit unui studiu GfK făcut în 2016 în zona Moldovei.

Ministerul Sănătății spune că lucrează la extinderea accesului la vaccin: „Ministerul Sănătății are în vedere necesitatea adoptării unui program sustenabil de vaccinare împotriva HPV, aliniat obiectivelor din Planul European de Combatere a Cancerului, care prevede vaccinarea a 90% din populația țintă de fete, până în 2030.”

Realitatea din teren este, însă, puțin diferită. Cele 195.000 de doze care vor fi cumpărate anul acesta pe baza cererilor formulate de medicii de familie vor ajunge pentru mai puțin de 100.000 de adolescente. România are în jur de 1 milion. Iar vaccinarea băieților, care și ei sunt purtători și pot fi afectați de virus, rămâne sub semnul întrebării.

„Mă trezesc în situația în care am părinți care vor vaccinul, dar nu există vaccin”, spune Măiță.

România are toate motivele să investească în prevenție. Din punct de vedere financiar, vaccinul anti-HPV e una dintre cele mai eficiente investiții pe care le poate face o țară, spune președinta ONG-ului Mame pentru Mame – și datele îi dau dreptate. Potrivit unor studii, la fiecare dolar investit în vaccinare, se câștigă între 20 și 50 de dolari pe termen lung. Persoanele imunizate sunt mai sănătoase, ajung mai rar în spital, trăiesc mai mult și sunt active mai mult timp pe piața muncii.

Practic, dintr-o singură lovitură, România ar economisi bani și le-ar oferi și fetelor și femeilor o viață mai bună.

România este pe locul doi în Europa, după Muntenegru, la incidența cazurilor de cancer de col uterin

La noi se face însă prea puțină prevenție, în special atunci când vine vorba de sănătatea femeii. Două din trei femei nu au auzit de virusul HPV, potrivit studiului GfK. De asemenea, o femeie din 10 femei nu a fost deloc la medic, nici măcar pentru un control de rutină, în ultimii 10 ani. Chiar și planul național de combatere a cancerului lasă prevenția la urmă, concentrându-se mai mult pe terapii și tratamente.

Trebuie „să schimbăm paradigma în ceea ce privește vaccinarea și sănătatea reproductivă a femeii”, spune fostul ministrul al Sănătății, Ioana Mihăilă. În mandatul său, a anunțat extinderea vaccinării gratuite pentru a include fetele până la vârsta de 18 ani.

Fostul ministru afirmă că a insistat și pentru includerea gratuită a băieților în program din două motive: întâi, și ei pot fi protejați de anumite tipuri de cancere, apoi, și ei contribuie la transmiterea virusului în comunitate. Deocamdată însă, mamele care vor să-și protejeze băieții, pot doar să-i imunizeze pe cheltuiala proprie, așa cum a făcut și Măiță.

La nivel de țară, blocajele care apar sunt tot de ordin financiar. „În momentul în care am avut bază legală, nu am putut achiziționa vaccinuri pentru că nu am avut buget”, afirmă Mihăilă. „Ca să faci o politică și să o implementezi trebuie un pic de continuitate, așa încât să poți să gândești și bugetul în paralel cu politicile.”

Fostul ministru adaugă că programele de sănătate publică ar trebui gândite pe termen lung, în funcție de recomandările internaționale, de studiile științifice și de experiența altor țări.

„Cred că ne lipsește curajul”, spune Mihăilă. „E nevoie de un curaj inclusiv al lumii politice în a-și asuma politici publice de sănătate preventive, pentru că sunt cele mai bune și cele mai sustenabile pe termen mediu și lung.”

Pericolul HPV e mare, dar deseori ascuns

Beneficiile vaccinului HPV sunt clare, dar comunicarea acestor beneficii nu e o sarcină simplă. Pe lângă provocările financiare și politice, unul dintre motivele pentru care vaccinarea anti-HPV a mers greoi în România este că autoritățile nu au reușit să vorbească pe limba oamenilor.

„Privind în urmă, putem spune că programele de vaccinare au subestimat adesea că acest vaccin are nevoie de mult mai mult: de eforturi susținute de comunicare și sensibilizare de-a lungul mai multor ani pentru a fi acceptat de populație. Modalitățile normale și testate de introducere a vaccinurilor pentru copilărie par a fi insuficiente”, spune Dr. Paul Bloem, de la departamentul de Vaccinologie al Organizației Mondiale a Sănătății.

În România, a mai fost o campanie de vaccinare împotriva HPV, în 2008, când însă doar 2% dintre adolescente s-au imunizat, din cauza neîncrederii în produs. De atunci și până în 2019, perioadă în care a lipsit un program național de imunizare, ar fi fost salvate mii de vieți.

Acum 14 ani, părinții se temeau că vaccinul ar putea provoca infertilitate (lucru dovedit fals) sau că vaccinul le-ar face pe fete să-și înceapă mai devreme viața sexuală (și acest lucru s-a dovedit a fi fals). Acum, majoritatea părinților se tem de alte potențiale efecte adverse, deși acestea sunt foarte rare, potrivit studiilor științifice.

Temerile părinților continuă să fie prezente, deși ele au fost demontate de cercetători în ultimii 10-20 de ani. Iar aceste temeri pot duce la eșecul unei astfel de campanii, deoarece „accentuează nesiguranța și confuzia în rândul celor nehotărâți”, spune Simona-Nicoleta Vulpe, doctorand în Sociologie la Universitatea din București.

Cercetătoarea afirmă că, mai nou, „ezitarea față de vaccinare s-a normalizat” și a ajuns să fie „definită ca o poziție rezonabilă” în societate, din cauza mesajelor din pandemie care descurajau imunizarea.

Din păcate, harta reticenței la vaccinare se suprapune cu harta țărilor cu cele mai multe infectări cu HPV, spune medicul Paul Bloem, specialist în cadrul departamentului Imunizare și vaccinuri al Organizației Mondiale a Sănătății. „Acest vaccin are nevoie de eforturi susținute de comunicare și sensibilizare de-a lungul mai multor ani pentru a fi acceptat de populație”, adaugă expertul.

Comunicarea importanței vaccinări funcționează cel mai bine pe un fond de încredere, care adesea lipsește în România de astăzi, în care există mult zgomot și dezinformare în privința vaccinurilor, iar părerile experților sunt trecute cu vederea.

„Indiferent cât de mare este încrederea în medicul de familie, în momentul în care apar informații bombă care ajung sa pervertească mesajul, este posibil ca și nivelul de încredere să-și atingă anumite limite”, spune doctorul Dumitra.

Rolul încrederii este esențial într-o campanie de informare pe tema vaccinării, afirmă și Vulpe. „Oamenii decid să se vaccineze atunci când au încredere într-una sau în mai multe entități care încurajează vaccinarea”, spune sociologul.

Medicul ginecolog Alina Diaconu de la Fundația Renașterea, care a participat la mai multe campanii de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a sesizat și ea „zgomotul” care vine din zone non-medicale, și care le descurajează pe paciente.

„Îmi ia foarte mult din timpul unei consultații să dau balastul deoparte a ceea ce înseamnă informații luate de pe social media, din Google și alte surse, să-i spun pacientei ce se întâmplă, ce este ăla col uterin, ce este celula, ce este virusul și abia apoi să începem consultația”, spune dr. Diaconu.

Atât ea, cât și medicul Dumitra se străduiesc să stabilească o relație personală cu pacienții și să le explice cât mai bine cum pot să-și rezolve problemele medicale. „Suntem încă în etapa de redobândire a încrederii populației”, spune dr. Dumitra. „Mulți părinți încă mai așteaptă o infuzie de încredere.”

Acesta e și motivul pentru care medicul discută cu mamele care se teme de posibilele efecte adverse ale vaccinului, și le spune că nu au de ce să se teamă. Le dă încredere și le vorbește despre beneficiile vaccinării, într-un limbaj pe înțelesul tuturor. În loc să le spună de cancer de col uterin, un termen mai puțin vizibil în comunitate, le pune o întrebare simplă: „Ai auzit de rană pe col?”

„Majoritatea știu pe cutare sau pe cutare care a avut o rană pe col și care a trebuit să o cauterizeze sau să urmeze un tratament”, spune dr. Dumitra.

Înainte, dar cu pași mărunți

Cu un dialog mai cald între medici și pacienți se pot vedea rezultate. „Ne aflăm pe o pantă ascendentă în ceea ce privește acceptarea vaccinării împotriva HPV de către părinți”, spune doctorul Dumitra.

Fiecare adolescentă din lista lui de medic de familie e încurajată să-și facă vaccinul pentru a primi șansa unei vieți fără teama că testul Babeș Papanicolau ar putea avea un rezultat neplăcut.

Medicul Dumitra le încurajează pe mame să-și vaccineze fetele devreme. Potrivit studiilor, cele mai bune rezultate sunt atunci când vaccinul e făcut înaintea începerii vieții sexuale, estimată în România este la 17 ani pentru băieți și 18 pentru fete.

Serul este însă eficient și mai târziu. „Și cei spre 20 sau chiar peste 20 de ani pot beneficia de vaccinarea HPV”, spune Peter Sasieni de la King's College London, autorul unui studiu asupra eficienței vaccinului. „Dacă am putea vaccina 90% din fete până la 15 ani, practic am garanta că această boală a cancerului de col devine o problemă rară pe viitor”, spune Sasieni.

Când imunizarea se face până la vârsta de 18 ani, apar câteva avantaje. Primul este că adolescenții nu și-au început încă viața sexuală, deci nu au avut cum să contracteze vreo tulpină periculoasă a virusului HPV. Scopul principal al vaccinului, acela de a preveni infecția, poate fi cel mai bine atins. Al doilea avantaj este că în cazul adolescenților, imunizarea poate fi realizată în școli, cel mai eficient mod de a proteja o populație.

În Marea Britanie, vaccinarea a fost introdusă în 2008 pentru fete de 11-13 ani, apoi a fost extinsă pentru a cuprinde adolescentele cu vârsta până la 18 ani. Ulterior, britanicii au trecut la vaccinarea băieților de 11-13 ani și apoi, la vaccinarea femei sub 25 de ani.

“Suntem foarte mulțumiți de rezultatele programului de vaccinare HPV din UK. Recent, un studiu la care noi am contribuit a arătat că numărul de cazuri de cancer de col uterin a căzut cu aproape 90% în femeile care au fost vaccinate la 12-13 ani”, spune Alexander Wright, Lider al organizației Cancer Research UK.

România ar avea, așadar, o metodă pe care să o copieze pentru a eradica această boală gravă care afectează mii de femei în fiecare an. E nevoie însă de consens politic și de planuri pe termen lung.

„Campania de vaccinare împotriva HPV trebuie asumată de orice partid, indiferent cine se află la guvernare”, spune medicul Dumitra.

Acest articol a fost finanțat prin Cancer Journalism Grant, oferit de Școala Europeană de Oncologie (www.eso.net), al cărui scop este să încurajeze jurnaliștii care lucrează în presa scrisă, online și audiovizuală să exploreze probleme sistemice care au un impact important asupra pacienților oncologici.