Comisia Europeană cere eliminarea șpăgii la doctor

Acesta este unul dintre capitolele la care România este criticată de către Comisia Europeană în ultimele recomandări specifice de țară, ce au fost făcute publice luni. Comisia mai cere României și egalizarea vârstei de pensionare la bărbați și femei.

Care sunt aspectele reclamate de către Comisia Europeană și capitolele unde România nu a făcut progrese în pofida recomandărilor de anul trecut:

• Medicină: S-au realizat unele progrese în reducerea plăților informale din sistemul de sănătate și progrese limitate în creșterea disponibilității serviciilor de îngrijire medicală ambulatorie (...) sistemul medical este afectat de ineficiență, accesibilitate limitată și corupție. În 2016 au fost lansate noi inițiative pentru a îmbunătăți eficiența din punctul de vedere al costurilor și integritatea sistemului medical. Cu toate acestea, în absența unei strategii privind forța de muncă în sistemul de sănătate, accesul la asistență medicală este limitat din cauza deficitului de cadre medicale, zonele rurale fiind cele mai afectate.

  Nivelurile constant scăzute de finanțare și dependența excesivă de asistența medicală spitalicească limitează accesul universal la îngrijire de calitate și afectează eficiența sistemului de sănătate. În pofida măsurilor de politică recente, corupția rămâne larg răspândită, afectând calitatea serviciilor de sănătate publică. Micșorarea plăților informale în sistemul medical a fost una dintre sarcinbile trasate României anul trecut, iar Comisia notează că România a făcut doar ”unele progrese”.

• Sărăcia: este în scădere, dar persistă inegalități mari în materie de venituri. România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de inegalitate a veniturilor din UE și această inegalitate este în creștere, parțial din cauza reducerii efectelor de redistribuire ale sistemelor fiscale și de transferuri. Deși rata sărăciei este în scădere, sărăcia și excluziunea socială persistă în rândul tinerilor, familiilor cu copii, persoanelor cu handicap, romilor, populației rurale și persoanelor inactive.

• Nivelul sărăciei rămâne printre cele mai ridicate din UE. Situația persoanelor afectate de sărăcie s-a îmbunătățit , iar numărul persoanelor afectate de o stare materială extrem de precară a scăzut în mod semnificativ în ultimii ani. Cu toate acestea, romii și copiii rămân categorii deosebit de afectate de sărăcie sau de excluziune socială. Riscul este ridicat și în cazul persoanelor inactive.

• Rezultatele din domeniul educației și al sănătății rămân nesatisfăcătoare, în special pentru categoriile cele mai afectate de sărăcie și excluziune socială. Un nivel scăzut de instruire și de sănătate îngreunează, la rândul său, capacitatea de inserție profesională. Inegalitatea veniturilor este în creștere și are unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE. Inegalitatea veniturilor disponibile a crescut progresiv din 2012, înregistrându-se un ecart extrem de important în 2015. Cei mai bogați 20 % au un venit de peste opt ori mai mare decât venitul celor mai săraci 20%, un raport semnificativ mai mare decât media UE. Există, de asemenea, diferențe mari între regiuni și un decalaj profund între mediul urban și cel rural.

• Mediul de afaceri: S-a îmbunătățit, dar persistă unele deficiențe. Acestea privesc infrastructura (drumuri), sarcina administrativă, eficiența pieței forței de muncă, de sănătate și de educație.Problemele legate de corupție și de guvernanța în sectorul public se numără printre principalele încercări cu care se confruntă mediul de afaceri.

• Dezvoltarea comerțului electronic: Este îngrădită de lipsa de protecție a consumatorilor. Deși comerțul electronic ar putea fi o poartă de acces către noi piețe și către oferte mai ieftine, rata de participare la tranzacții online a consumatorilor (12 % în România, față de 55 % în UE) și a IMM-urilor din România (7 % față de 17 % în UE) rămâne una dintre cele mai scăzute din UE. În pofida progreselor înregistrate în ultimii 2 ani, condițiile nefavorabile consumatorilor rămân un obstacol. Proporția românilor care semnalează clauze contractuale abuzive și costuri neprevăzute impuse de comercianții cu amănuntul este de două ori mai mare comparativ cu a altor europeni. De asemenea, prevalența practicilor comerciale neloiale este mai mare decât media UE. Asigurarea efectivă a respectării normelor în mediul digital este în continuare îngrădită de capacitatea slabă a instituțiilor responsabile cu asigurarea respectării legislației.

• Corupție: Aceasta persistă la toate nivelurile și rămâne un obstacol în calea desfășurării de activități economice. Corupția este recunoscută pe scară largă drept o problemă majoră în România, după cum se arată cu regularitate în sondajele de percepție. Problemele legate de corupție și de guvernanța în sectorul public se numără printre principalele încercări cu care se confruntă mediul de afaceri, încetinind creșterea economică. Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupției a fost recent periclitată. Bilanțul rezultatelor obținute de România sugerează caracterul ireversibil tot mai pronunțat al reformelor, în condițiile în care au fost instituite o serie de garanții interne menite să împiedice o inversare bruscă a acestei evoluții. Cu toate acestea, la 31 ianuarie 2017, în cadrul unei proceduri de urgență, Guvernul a adus o serie de modificări Codului penal care afectează lupta împotriva corupției. Deși aceste modificări au fost abrogate printr-o ordonanță de urgență ulterioară, emisă de Guvern la 5 februarie a.c., ambele ordonanțe sunt în curs de examinare în cadrul Parlamentului. Astfel de inițiative riscă să pună sub semnul întrebării progresele deja realizate în ultimii 10 ani în acest domeniu.

• Potențialul forței de muncă: În 2016 au fost inițiate reforme ample, însă potențialul neutilizat al forței de muncă limitează creșterea economică. Serviciul public de ocupare a forței de muncă a fost consolidat, iar politicile active privind piața forței de muncă sunt în prezent mult mai bine orientate către grupurile inactive. Cu toate acestea, ocuparea forței de muncă și ratele de activitate în rândul femeilor, persoanelor slab calificate, tinerilor, persoanelor cu handicap și romilor rămân sub media UE. Rata scăzută a șomajului este, prin urmare, însoțită de una dintre cele mai ridicate rate de inactivitate din UE. Munca fără forme legale continuă să fie larg răspândită, ceea ce determină, de asemenea, o reducere a ofertei de forță de muncă și a veniturilor fiscale. Nu au fost încă adoptate prevederi de egalizare completă a vârstei de pensionare pentru femei și bărbați.

  Raportul Comisiei Europene privind România este disponbil integral aici.