Boala care nu doare fizic, dar poate ucide. Psihoterapeut: Va ajunge prima cauză a incapacităţii de muncă

job munca birou burnout stres depresie
FOTO: Shutterstock

Principala cauză a depresiei va deveni, până în 2020, stresul de la locul de muncă, spun experţii. Acum se estimează că 5% din populaţia României suferă de această boală. Mulţi încă se tem să ceară ajutorul unui specialist, din cauza prejudecăţilor.

Adela: „Am conştientizat că am nevoie de ajutorul cuiva şi aveam nevoie de ajutorul cuiva cu o părere obiectivă. Am trecut şi prin prejudecata, prin frica asta, prin teama de a nu fi judecată”.

Ana Maria: „Am început prin a avea probleme la locul de muncă. La locul de muncă am avut o colegă care pur şi simplu mă teroriza ... ajunsesem să nu mai am încredere în mine absolut deloc.”

Cosmin Badea, psihoterapeut: „Societatea a devenit mult mai agitată, timpul este mult mai scurt şi atunci s-au diversificat cauzele, au devenit din ce în ce mai fine.”

Alex Bușilă: „Oamenii nu ştiu, nu ştiu că psihoterapia îi poate ajuta şi atunci necunoscând această informaţie, nu o iei în calcul atunci când te doare.”

Adela şi Ana Maria au trecut prin depresii. S-au gândit mult până când au decis că au nevoie de ajutorul unui psihoterapeut, din cauza prejudecăţilor. Adela a trecut printr-o astfel de stare, după ce într-o lună a pierdut 3 persoane dragi.

Adela: „Am trecut şi prin prejudecata, prin frica asta, prin teama de a nu fi judecat. Am ajuns şi la un moment de depresie să fac psihoterapie sunt nişte semne destul de clare şi destul de normale, adică îti dispare oarecum acea energie, pofta de viaţă, ai o stare de tristeţe.

A început în urmă cu 7 ani o schimbare destul de mare în viaţa mea la momentul respectiv şi am considerat că am nevoie de ajutorul unui specialist care să-mi pună întrebările potrivite pentru a-mi da singură răspunsuri.”

Ana Maria: „Am început prin a avea probleme la locul de muncă. La locul de muncă am avut o colegă care pur şi simplu mă teroriza prin gesturi, prin atitudine însă ascunsă faţă de şefi şi mă simţeam hăituită. Plecam plângând, plecam demoralizată, obosită. Fizic simţeam că leşin, dureri de cap, nu puteam să dorm noaptea, când dormeam aveam coşmaruri legate de muncă şi nu mai voiam să comunic cu nimeni. Nici cu familia. Veneam acasă şi mă închideam, stăteam câteodată şi pe întuneric.

Mi-am dat seama că nu e normal. Eu nu mă recunoşteam pe mine. Eram o persoană foarte veselă, foarte comunicativă, care ieşea. Nu mă recunoşteam în oglindă, nu mă recunoşteam pe stradă şi nu mai puteam fizic. Mă simţeam epuizată.

Era o stare de depresie, pentru că dacă tu nu faci altceva decât să plângi şi să nu dormi noaptea şi să nu vorbeşti cu nimeni, să ajungi la un moment dat să nu-ţi mai doreşti. Am spus cu voce tare că îmi doresc să nu mai fiu. O persoană care înainte îşi dorea să fie în toate locurile în acelaşi timp.

Am încercat să trec singură peste perioada asta. Însă, din păcate, chiar dacă trece acea perioadă, tu atâta timp cât nu vei trata, exact ca o măsea cariată, degeaba îţi trece durerea, la un moment o să îţi cadă dacă nu o tratezi.”

Cosmin Badea, psihoterapeut: „Depresia va ajunge ca primă cauză a incapacităţii de muncă, ceea ce nu ne dăm seama la nivelul forţei de muncă din ţara aceasta este că un om care a intrat în depresie va consuma mult mai multe resurse din partea societăţii ca să-şi revină şi va dura mult mai mult timp ca să-şi revină, în loc să fie prevenită această tulburare.

Există o prevalenţă a depresiei, a apariţiei depresiilor. La femei, în general, apare mai repede depresia decât la bărbaţi, deşi se manifestă ca simpome, ca evoluţie la fel.

Sunt cauze sociale, cauzele de mediu, adică factorii stresanţi de mediu, de la trafic, de la poluare, de la job, de la salarii, de la rate la bancă, de la boli.

Societatea a devenit mult mai agitată, timpul este mult mai scurt şi atunci s-au diversificat cauzele, au devenit din ce în ce mai fine şi atunci simptomele acestor depresii sunt din ce în ce mai greu de reperat. Aş putea spune din ce am văzut eu, depresiile provocate de job sunt cele care apar din ce în ce mai des”.

Statisticile ne arată că frecvența de a face depresie este mai mare de 4 ori la femei, față de băbați, iar cei care locuiesc în mediul urban sunt de două ori mai expuși.

Persoanele care au între 15 şi 29 de ani au cele mai mari șanse să dezvolte o depresie. Din acest motiv un psiholog a decis să meargă pe o plajă din Vama Veche, unde tinerii erau în vacanţă. Relaxarea aparenta ascundea însa altceva.

Alex Buşilă: „Am ales Vama Veche pentru că într-adevăr acolo sunt mulţi tineri, cu o plajă destul de mare, de la 16 ani până la 45,50.

Montam cortul cu câţiva colegi şi a venit un domn care a spus: Voi sunteţi ăia cu terapia? Da! Şi când deschideţi? Mâine dimineaţă, la ora 9, vom fi aici . Bine, atunci vin mâine dimineaţă la ora 9.

A doua zi la ora 9 a fost acolo şi a fost primul client al cortului terapeutic, care ne-a şi lăsat primele lacrimi şi ce ne-a bucurat foarte mult e că atunci când a plecat a spus că îşi va căuta un psiholog şi va merge mai departe.

Chiar dacă nu ne-am dorit să facem psihoterapie în cortul terapeutic din Vamă, am făcut.

Am stat 30 de zile în Vamă. 915 persoane au păşit pragul cortului. Sincer, nu ne aşteptam la 900 de oameni.”

Ce face statul pentru aceşti oameni? Digi24 a fost la Centrul de Sănătate Mintală din subordinea MS pentru a afla. Este instituţia care se ocupă de coordonarea programului naţional de sănătate mintală. Am aflat că aici sunt 5 angajaţi care se ocupă de partea administrativă, dar nu există medic sau psiholog. Spaţiul în care funcţionează această instituţie este unul vechi şi dărâmat.

Ioana Botezat, director Centrul de Sănătate Mintală: „E nevoie de colective de cercetare, de planuri de cercetare, de bugete de cercetare. Nu avem un institut de cercetări ar ajuta, desigur, dacă ar fi şi populat cu specialişti ar ajuta să evaluezi amploarea fenomenului, să evaluezi costurile fenomenului, să evaluezi implicaţiile am putea să ajutăm şi mai bine dacă am avea o politică în acest sens, politică bazată pe dovezi şi sigur ea ne-ar ajuta să ne încadrăm într-o evaluare mai realistă.

Statul în primul rând asigură accesul la tratament, accesul la diagnostic al acestor persoane. În primul rând prin medicii de familie care sunt poarta de intrare şi în acest sens vreau să vă spun a instruit în ultimii 2 ani un număr de 2.300 de medici de familie pentru a depista şi a utiliza instrumentele de depistare precoce a depresiei. Acest screening care le-a fost pus la dispoziţie este decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. În măsura în care el se aplică , el este un instrument care ajută medicul de familie de a depista semne incipiente de depresie cine nu doreşte să-l aplice eu nu am cum să ştiu acest lucru.”

Ligia: „Nu merge bine nimic în sistemul sanitar sunt ca nişte entităţi aşa care nu au link între ele, nu sunt legate, nu e ceva unitar, nu e normal să n-ai, un psiholog într-o secţie de chirurgie. De ce nu există? Nu ştiu. La un moment dat, la începutul carierei mele. Am văzut în maternităţi cu ce se confruntă abandonul copiilor. Cu preţul unui psiholog prezent acolo, salariul unui psiholog, poate că din 10 copii, 3 sunt luaţi acasă, nu sunt abandonaţi. În organigrame nu sunt posturi, tocmai pentru că nu sunt bani, o parte din posturi nu sunt ocupate”

În România, între 2010 și 2016 au fost internate cu diagnosticul de depresie aproape 350 de mii de persoane. Cele mai multe în 2013 când au fost aproape 75 de mii de pacienți internați.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale