Criză de medici radiologi în spitalele din România. Pentru un CT sau RMN se așteaptă și 6 luni. Pacient: „Neglijență, ca peste tot”

Carla Tănasie Data publicării:
aparat computer tomograf
Criză de medici radiologi în spitalele din România. Pentru un CT sau RMN se așteaptă și 6 luni.

Medicii radiologi au devenit un lux în spitalele publice din România. Sunt 1.800 la peste 300 de spitale de stat, plus alte 200 private. Adică, 3 radiologi pentru un spital! Asta înseamnă un număr uriaș de pacienți, multă muncă și bani puțini, spun medicii,care se plâng că sunt plătiți prost pentru gărzile istovitoare. Așa a apărut exodul către privat, iar spitalele publice nu-și mai pot acoperi gărzile. Iar fără medic radiolog, pacienţii nu pot fi diagnosticaţi corect. Azi, la „Pacient în România”, vedem cum a ajuns în această situaţie o specialitate crucială în medicină şi în asigurarea sănătăţii pacienţilor.

Daniela Lascăr, medic radiolog, Spitalul Bagdasar-Arseni: Ne sufocă activitatea în spital, în sensul că trebuie să prestăm un număr mediu de 90-100 pacienți. La toate astea ar trebui să asigurăm continuitatea prin gardă.

Daniel sima, medic radiolog, Spitalul Bagdasar-Arseni: În momentul în care se deschid atâtea clinici private și tu ești la început de carieră cum să îți dorești să mergi într-un spital de urgență în care ai examinări fără număr, sub o presiune enormă și sub un risc enorm de malpraxis?

România a lăsat ani la rând radiologia la coada specializărilor medicale și acum decontează efectele. Suntem la Spitalul Bagdasar Arseni din Capitală, unul din spitalele mari de urgenţă din România și care acum funcționează cu doar 7 radiologi.

Andi Nodiţ, manager Spitalul Bagdasar-Arseni: Lună de lună printr-un efort pe care îl pot aprecia ca fiind supraomenesc din partea colegilor mei, medici radiologi, s-au acoperit graficele de gărzi.

Reporter: Ce ar însemna să nu mai existe gardă pentru consulturile imagistice?
Andi Nodiţ: Pentru un spital prin execelență chirurgical, așa cum e Bagdasar-Arseni, înseamnă
întreruperea activității.

Paradoxal este că în cazul radiologiei, avem spitale cu aparatură, dar nu are cine s-o folosească, pentru că nu sunt medici.

Daniela Lascăr, medic primar radiolog, Spitalul Bagdasar-Arseni: Problema este numărul mare de examinări, numărul mic de doctori, și faptul că un doctor ar trebui să își desfășoare activitatea pe mai multe aparate în același timp. Lucru care ne expune la greșeli.

Lucrând cu presiunea numărului mare de pacienți și nemulțumiți de plata gărzilor, radiologii au migrat la privat. Daniel Sima nu mai vrea să asigure gărzile la Spitalul Bagdasar-Arseni și a demisionat.

Daniel Sima, medic radiolog: Medicul este și tehnician și radiolog. Asta este o problemă.Eu practic suplinesc încă o specialitate. La o jumătate de normă la privat câștigi cam cât o normă la stat.

Andi Nodiţ, manager Spitalul Bagdasar-Arseni: Oferta de plecare într-o negociere la unul dintre operatorii privați importanți din București pentru medicii radiologi constă în 2.000 euro net + 17% din valoarea fiecărei interpretări.

La stat, gărzile se plătesc în continuare raportat la salariile de dinainte de majorare. De exemplu, pentru o gardă de 18 ore, un radiolog cu experienţă primeşte 55 de lei pe oră, adică 1.000 de lei. Dacă tariful ar fi calculat la actualele salarii, ar primi dublu. Iar lipsa banilor a fost mereu o problemă, spun medicii.

Rareş Nechifor are 10 ani de când a trecut la privat și nu regretă.

Rareş Nechifor, medic radiolog la un spital privat: La acel moment în spitalul de stat există un echipament modern de ultima oră, dar nu erau bani pentru materiale, consumabile. Am fost în Franța m-am specializat un an în proceduri ce nu se făceau în România. Am venit entuziast, dar tot timpul a existat o limită impusă nicidecum de șefii noștri, ci de situația financiară.

Lipsa radiologilor e o problemă și mai gravă în orașele mici, ca de altfel și în cazul altor specializări, iar cei direct afectați sunt bolnavii.

Pacient: Lume multă, stăm mult la coadă la un singur medic.
Reporter: De ce credeți că nu face nimeni nimic?
Pacient: Neglijență, ca peste tot, nu le pasă.

La Spitalul Judeţean din Ploieşti sunt doar 6 radiologi la un spital cu 1.460 de paturi. Gărzile nu pot fi acoperite. O soluție pentru ca spitalele publice să nu rămână fără radiologi ar fi ca aceste servicii să fie externalizate.

Bogdan Nica, manager Spitalul Județean Ploiești: În loc să platesc salarii, plătesc factura. La o radiografie la cap are un tarif, o tomografie are alt tarif, una de abdomen alt tarif. Pe număr de examinări/tarif, a avea un diagnostic rapid, chiar dacă pe moemnt e un cost mai mare, din punctul meu de vedere ca manager, cred eu, pe lânga satisfacția bolnavului, că nu stă două zile să aștepte rezultate la tomograf, scad și costurile spitalizării.

În spitalele publice, un pacient care nu reprezintă o urgenţă poate aştepta pentru un CT sau RMN chiar şi jumătate de an. Ministrul Sănătăţii vine cu două soluţii pentru a rezolva criza medicilor radiologi, dar care aduc nemulţumiri.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: Când va intra în vigoare noua lege a salarizarii va rezolva această inechitate, care plătește timpul de gardă mai puțin decât timpul desfășurat în timpul programului, va duce la dispariția acestei probleme. Cred că un medic care are activitate într-un spital, trebuie să aibă și o obligatie să desfășoare gărzi dincolo de programul de lucru, cred că ar trebui să facă parte integrată din contractul colectiv de muncă.

Gheorghe Iana, președintele Societății de Radiologie: Câte gărzi îi stabilești? Când ești de gardă vii dimineață la 8 la serviciu luni și pleci marți seara acasă. De asta oamenii fug de gărzi.

Sistemul de radiologie a ajuns aici și pentru că mulţi ani autorităţile i-au ignorat importanţa. În România, un radiolog specialist avea competenţe limitate, interpreta o radiografie şi făcea ecografii. Pentru a face tomografie şi RMN, trebuia să obţină un atestat. Noţiunea de radiologie intervenţională nici măcar nu exista în România. Toate aceste probleme au fost rezolvate abia acum 4 ani.

Gheorghe Iana, președintele Societății de Radiologie: Ce spuneau miniștrii? Erau de acord. Își dădeau acordul... unii și-au dat și scris, iar documentele se pierdeau pe traseu, nu mai apărea ordinul de ministru. Era vorba ca la nivelul unor structuri din Ministerul Sănătății nu se înțelegea necesitatea dezvoltarii unei asemenea supraspecializări.

Radiologia este esenţială pentru diagnosticarea şi monitorizarea multor boli precum cele pulmonare, cardiace, afecţiuni gastrointestinale, cancer, boli renale, boli hepatice, afecţiuni ale sistemului nervos sau osos. În România sunt 1.800 de radiologi: O treime sunt în Bucureşti, mulţi la spitale private, 500 în alte centre universitare, iar spitalele din restul ţării împart 800 de medici.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri