Un document al Curții de Conturi, trimis Președinției, Parlamentului, Guvernului și Ministerului Sănătății, pune un diagnostic îngrijorător sistemului spitalicesc românesc. Este vorba despre un raport care face o analiză riguroasă a managamentului resurselor umane și infrastructurii spitalicești în România, aferent perioadei 2014 - 2021. Documentul a ajuns pe mesele decidenților politici în urmă cu două săptămâni, conține 64 de pagini, iar Digi24.ro a studiat cu atenție informațiile și semnalele de alarmă trase de specialiștii Curții de Conturi.
Cifrele transmise de Curtea de Conturi sunt alarmante.
- În rețeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014- 2021 (cu două excepții).
- Au fost achitate sume semnificative pentru studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiecte și alte studii aferente obiectivelor de investiții, dar care nu au fost puse în operă deoarece nu există o politică/strategie de investiții corelată cu studiile/proiectele de realizat.
- 68 din 368 de spitale își desfășoară diversele activități în imobile construite înainte de anul 1900.
- 46% dintre spitalele din rețeaua MS nu sunt autorizate ISU.
- 239 de clădiri din cele 3.040 aflate în rețeaua publică de sănătate se află în risc de prăbușire (clasa 1 de risc seismic).
- 54% dintre spitale nu dețin CT sau RMN. 26% dintre CT existente și 17% dintre RMN au depășit durata normală de funcționare.
- Deficit anual de medici - 1.231.
- România se situează pe penultimul loc la nivelul UE, cu un număr de 304,7 medici la 100.000 de locuitori.
- La nivel național, gradul mediu de ocupare a posturilor vacante de medici a fost de 70%.
- Nu există un plan de recrutare a personalului de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienților.
- La nivelul Ministerului Sănătății (MS) nu se cunosc date cu privire la rețeaua spitalelor care funcționează în subordinea altor ministere.
- Fondul de salarii a crescut de 5 ori în anul 2021 față de 2014, motivat atât de creșterile salariilor de bază cât și de creșterea numărului de personal, iar salariile personalului medical au crescut în medie de 3,06 ori față de anul de raportare 2014.
„Clădirile au probleme privind autorizarea la incendiu”
În ciuda faptului că salariile în sistemul medical românesc au crescut în medie de 3,06 ori față de anul de raportare 2014, dar și în ciuda creșterii numărului de personal, sistemul medical românesc este în continuare în deficit de medici și pare că se află într-o gravă stare de neorganizare. Cel puțin așa rezultă din analiza celor 64 de pagini ale documentului Curții de Conturi, care a efectuat, în anul 2022, o amplă evaluare a spitalelor din sistemul public național. Haosul din sănătate pare că începe chiar din Ministerul Sănătății.
Cităm din raportul Curții de Conturi: „La nivelul Ministerului Sănătății (MS) nu se cunosc date cu privire la rețeaua spitalelor care funcționează în subordinea altor ministere, nici despre medicii cu competențe limitate; datele și informațiile utilizate de MS nu sunt cuprinse într-o bază de date integrată și nu sunt utilizate pentru a face corelații, analize pe baza cărora să se poată lua decizii în sistemul sanitar”.
Ministerul Sănătății deține 58 de spitale, Ministerul Transporturilor - 15 spitale, administrația locală - 279 de spitale, MAI și MAPN - 13 spitale, iar Academia Română, SRI și Ministerul Justiției - câte un spital.
„În mod frecvent, clădirile au probleme privind autorizarea la incendiu, insuficient analizată și nesupusă unui plan de măsuri de rezolvare pe categorii de probleme întâmpinate de spitale în legătură cu clădirile în care își desfășoară activitatea, cu riscuri mari atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. O mare parte dintre unitățile sanitare cu paturi nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc”, se spune în documentul citat.
Sunt oferite și date concrete. Spre exemplu, din cele 58 de spitale ale Ministerului Sănătății 10 clădiri se află în clasa I de risc seismic. 67 din cele 279 de spitale ale administrațIei locale dețin încadrare seismică. Iar 12 clădiri din cele 13 spitale ale MAI și MApN au încadrare seismică. SRI și Academia Română au câte un spital neexpertizat seismic.
Penultimul loc la numărul de medici
Concluziile specialiștilor Curții de Conturi indică, fără dubii, dezorganizarea din sistemul românesc de sănătate:
- Spitalele sunt finanțate din mai multe surse, fragmentate pe multiple destinații, ceea ce conduce la o lipsă de claritate în privința alocării fondurilor publice pentru dezvoltarea coerentă a sistemului sanitar spitalicesc;
- Ponderea cea mai mare a fondurilor pentru investiții a fost alocată pentru achiziția de aparatură medicală, respectiv 75%, iar diferența de 25% din totalul fondurilor alocate au fost destinate pentru construcții, modernizări, consolidări, reparații capitale ale clădirilor;
- Inexistența unui sistem informatic integrat la nivelul tuturor structurilor poate conduce la apariția redundanței datelor obținute pe diferite canale, la probleme privind acuratețea informațiilor furnizate, precum și a costurilor suplimentare aferente resursei umane implicate în procesul de culegere, transfer și procesare a datelor;
Deficitul de medici reiese și din comparația cu datele celorlalte state europene. România se situează pe penultimul loc la nivelul UE, cu un număr de 304,7 medici la 100.000 de locuitori, în timp ce Grecia (care se situează în fruntea clasamentului) a avut un număr aproape dublu de medici la 100.000 de locuitori, respectiv 610,4.
Cu toate acestea, deși numărul de medici la 100.000 locuitori a crescut cu 42% în 2021 față de 2014, specialiștii Curții remarcă „diferențe semnificative" ale numărului de medici între regiunile de dezvoltare, respectiv Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov, cu 397,24 medici/100.000 locuitori, față de Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, cu 75,25 medici/100.000 locuitori.
„Problematica personalului medical necesar din unitățile sanitare spitalicești situate în zonele defavorizate nu este reglementată îndeajuns. Pe de altă parte, MS nu cunoaște tipurile de locuri de muncă din zonele defavorizate din sistem, care ar putea beneficia de sporurile pentru zone defavorizate și nici numărul acestora, or identificarea și deținerea acestor informații este o condiție absolut necesară în luarea deciziilor incidente”, spun specialiștii Curții de Conturi.
Mai mult, în document se afirmă că „în perioada analizată MS nu a elaborat un plan multianual pentru resursele umane din sectorul sănătății și nu este încă funcțional un Registru Unic al Profesioniștilor în Sănătate”.
Spitalele regionale, promisiune nerealizată
Cea mai mare parte a banilor pentru lucrările de modernizare/consolidare/reparații capitale efectuate la nivelul unităților sanitare spitalicești publice au provenit din fonduri de la bugetele locale (în procent de 47%) și de la bugetul de stat (în procent de 30%). Specialiștii Curții de Conturi spun că „din cele 12 obiective de investiții, anexă la bugetul aprobat al MS în perioada 2014–2021, au fost finalizate un număr de 7 obiective (aproximativ 58%), celelalte fiind în curs de realizare”.
Tot ei notează că, „cu excepția refuncționalizării imobilului Spital Clinic de Urgență cu 300 paturi Iași amenajarea Institutul Regional de Oncologie cu 300 paturi Iași și a obiectivului de investiții «Construire Spital Orășenesc Mioveni (S+P+6)» în rețeaua spitalicească publică, în perioada 2014-2021, nu s-a mai construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă”.
Uitat a fost și spitalul regional de oncologie din Timișoara.
„Referitor la obiectivul de investiții Institutul Regional de Oncologie Timișoara, de la data înființării acestuia ca obiectiv de investiții în curs de finalizare în subordinea MS (anul 2009) și până la finalul anului 2021, respectiv timp de 12 ani, construcția sa nu a fost demarată, aflându-se în stadiul de actualizare a documentației tehnico-economice.”
Din cele 8 spitale regionale de urgență propuse în Strategia Națională de sănătate 2014-2020, „s-au identificat demersuri de realizare doar pentru 4 dintre acestea, respectiv: 3 spitale regionale de urgență, Iași, Cluj și Craiova pentru care Ministerul Sănătății gestionează proiectele de construcție și care se află în stadiul de proiect tehnic, și 1 spital regional de urgență la Brașov pentru care UAT Municipiul Brașov a inițiat o serie de demersuri în anul 2021”.
Autorii documentului reamintesc că „în România nu există niciun Centru de arși care ar putea trata cazuri foarte grave și nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe, ci doar unități funcționale care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate”.
Puteți consulta documentul Curții de Conturi cu un click aici.
