Băncile vin cu oferte costisitoare de conversie

Data publicării:
Franci elvetieni-AFP Mediafax Foto-FABRICE COFFRINI-10

Marinela Nidelea este unul dintre cei 75.000 de români care au credite în franci. Acum două săptămâni a cerut băncii transformarea împrumutului în lei, la cursul de la data semnării contractului plus 30%. Varianta ei este peste cea propusă de asociaţiile de clienţi care cer convertirea ratelor la cursul istoric plus 20 la sută. În cazul Marinelei Nidelea cursul ar fi fost de 2,3 lei. Oferta băncii a fost însă departe de varianta clientului.

Marinela Nidelea: „Banca îmi propune să fac conversia la valoarea francului de 4,39 lei, adică mai mult decât dublu. În momentul creditării, valoarea francului era de 1,9. Suma pe care o voi avea de plată, dacă accept această ofertă, este de 191.000 de lei, adică aproape dublu faţă de creditul iniţial făcut cu aproape 8 ani în urmă”.

În propunerea primită, rata femeii scade totuşi cu 276 de lei, pentru că marja băncii se reduce, iar comisionul de administrare e eliminat.

Dar tot banca îi atrage atenţia: cursul se poate schimba, la fel şi dobânda.

Marinela Nidelea: „Aici spun că, în anumite condiţii, rata poate fi majorată şi ajunge la aproape valoarea pe care o are acum”.

În plus, eventualele costuri ale conversiei trebuie suportate de client.

Asta deşi guvernatorul BNR spune că le-a cerut băncilor să nu impună costuri mai mari celor cu credite în franci.

Mugur Isărescu: „Noi am făcut tot ce e posibil ca o astfel de conversie să nu coste”.

Oferte de conversie au primit şi alţi români cu credite în franci elveţieni, dar puţini le-au acceptat. O singură bancă a decis ca, vreme de trei luni, să îngheţe cursul la nivelul de 3,8 lei pe franc, adică cel de la finele anului 2014. Celelalte bănci au venit doar cu oferte temporare de reducere a dobânzilor, de maximum 1,5 la sută.

Florin Dănescu: „În orice caz este o deducere făcută de către bancă; tot ce s-a oferit, mult puţin, eu cred că este mult”.

Iar pentru clienţii care nu-şi pot plăti ratele, bancherii spun că sunt dispuşi să negocieze.

Steven van Groningen, preşedintele unei bănci comerciale: „Dacă un client nu poate plăti, întâi se duce la bancă, facem o restructurare, a doua restructurare, apoi banca va încerca să găsească o soluţie”.

Dacă băncile ar accepta varianta propusă de asociaţiile de clienţi, pierderile instituţiilor creditoare ar depăşi un miliard de euro, potrivit Băncii Naţionale.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri