Ce este „harm reduction”, politica alternativă la problema consumului de droguri, aplicată în afara țării
„Legislația trebuie modificată” este concluzia membrilor Consiliului Superior de Apărare a Țării, care s-au întrunit joi pentru a dezbate problema consumului de droguri, una din ce în ce mai apăsătoare. Nu știm încă ce presupun aceste modificări, însă tonul pare să denote o înăsprire a legii. Peste granițe sunt aplicate metode mai mult pentru acceptare și reducere a daunelor decât măsurile represive la care România reflectă. Ce presupune politica de „harm reduction” aflăm din „Pastila de Informare”, un proiect edițiadedimineață.ro în colaborare cu mediastandard.ro.
România este la cel mai mare nivel de consum de droguri din istorie, o realitate pe care nu o mai putem ignora. Consumul de substanțe interzise începe de la o vârstă din ce în ce mai fragedă distrugând vieți, nu doar pe cele ale victimelor, ci și pe cele ale apropiaților acestora.
Fenomenul a luat o amploare fără precedent în țara noastră, procentul adolescenților între 14 și 18 ani care au consumat cel puțin o dată un tip de drog ilicit fiind de aproximativ 10%.
Din țară de tranzit, am devenit țară de consum, recunosc oficial autoritățile centrale. Vârsta la care începe consumul a scăzut la 13 ani, arată datele Agenției Naționale Antidrog. Deși tabloul se conturează sumbru, măsurile de prevenție sunt în continuare aproape inexistente.
Dar haideți să vedem cum este controlat fenomenul în alte state. După ce au consolidat capitolul prevenției, multe țări au trecut la alt nivel. Pornind de la premisa că un compartament riscant, cum ar fi consumul de droguri, poate fi greu de oprit sau, în unele cazuri, imposibil, au aplicat politica numită „harm reduction (reducerea efectelor negative)”. Ce presupune această metodă? Găsirea unor soluții care să se concentreze pe reducerea riscurilor și limitarea pagubelor.
Un exemplu de politică „harm reduction” este proiectul denumit TEDI, un mecanism european de informare privind drogurile, care prevede testarea substanțelor ilegale în laboratoare fixe și mobile. Concret, consumatorul aduce o mostră pentru testare și află sigur ce substanțe consumă, pentru că de foarte multe ori combinațiile de opioide sunt necunoscute. În acest fel, are control asupra substanțelor și evită supradozele.
În acest moment, în Europa, 13 state au aceste laboratoare de testare, printre care și Marea Britanie, care de altfel a și furnizat o serie de date ce întăresc eficiența acestei strategii.
Metoda a fost aplicată de canadieni inclusiv la festivalurile de muzică. Sunt specialiști care susțin această practică pentru un control eficient al consumului de droguri la astfel de evenimente.
Un argument că testarea drogurilor poate salva vieți aduce același raport din 2021 al Parlamentului Britanic, care a arătat că nu au fost înregistrate decese la niciun festival unde au fost verficate drogurile începând cu 2016.
Țările care au laboratoare unde consumatorii pot testa drogurile au elaborat și ghiduri cu măsuri ce trebuie luate pentru reducerea riscurilor. Problema consumului de stupefiante a devenit una de siguranță națională și în România, odată cu includerea subiectului pe ordinea de zi a unei ședințe CSAT.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
