EDIŢIE SPECIALĂ. Ce a rămas din febra cumpărăturilor. Românii, împărţiţi între păstrarea tradiţiilor şi bugetul tot mai redus  

cos alimente cumparaturi craciun supermarket mediafax

Invitaţii lui Cosmin Prelipceanu, profesorul de economie Cristian Păun, consultantul financiar Cristina Chiriac şi consultantul pe probleme de management Valentin Ionescu au vorbit despre tendinţele de consum în această perioadă, despre coşul de cumpărături, despre relaţia dintre venituri şi dorinţa de a pune ceva pe masa de Crăciun, despre menţinerea tradiţiilor în privinţa cumpărăturilor, dar şi despre locurile de unde se fac acestea.

Înainte de a fi consumator, trebuie să fii producător a ceva, a spus profesorul de economie Cristian Păun. Anul viitor, coşul de consum va fi mai mic, din cauza fiscalităţii „înfiorătoare”, a adăugat el.

Este doar o iluzie că trăim mai bine, căci nu câştigăm mai mult. Puterea de economisire a populaţiei e din ce în ce mai scăzută”, a spus consultantul financiar Cristina Chiriac.

Aceasta a explicat şi motivul pentru care, în perioada sărbătorilor, în special, românii cu venituri peste medie aleg cadourile sau produsele specifice din mall. „Cred că toţi cei care intră în mall vin cu un scop anume, mall-urile sunt construite în oraşele mari, unde media veniturilor e mai ridicată decât 1.500 de lei şi oamenii îşi permit mai multe. Economisesc timp. Dacă analizăm că media timpului liber a scăzut cu cel puţin două ore decât acum doi ani, ne dorim să fim eficienţi, ceva de genul: mă duc la mall ca să cumpăr repede şi mă întorc. De cele mai multe ori, oamenii cumpără şi ce nu au nevoie. Raportul dintre cerere şi ofertă nu e tocmai corect, pentru că cererea e mult mai mare decât oferta, cumpărăm mai mult decât ne trebuie, constatăm că nu ne trebuie şi îl dăm la o parte”.

Consultantul pe probleme de management Valentin Ionescu a făcut referire la cumpătarea românilor, în mall: „80% nu au ce căuta la mall, nu au ce economisi, cei care sunt aici nu cumpără foarte mult, dar cumpără”.

El a subliniat că produsele vândute în mall sunt de calitate similară celor din străinătate, şi, chiar dacă preţurile sunt cam la fel, încrederea în brand este importantă, acesta fiind un factor care influenţează tendinţa de consum.

„Este foarte bine că există mall-uri şi supermarketuri, se uită că sunt şi mărfuri de import aici, dar şi autohtone. Aceste locuri sunt o şansă pentru fiecare român care produce ceva, deşi cu greu poţi ajunge să vinzi ceva în aceste mall”, a subliniat Cristian Păun.

Profesorul de economie s-a referit la influenţele în tendinţele de consum în urma plecării românilor în străinătate. „Românii care au plecat afară au importat şi tradiţii de consum, nu mai vedem pe masa de Crăciun doar de pulpă afumată de proc, ci şi de curcan, fazan. Acest consum s-a rafinat şi se spune că ce mănânci de Revelion mănânci tot anul. Românul evită să mănânce orez, fasole, e un festivism pe care nu îl putem ignora, dar şi cumpătarea e bună”, a afirmat Cristian Păun.

În privinţa bugetului pe 2014, Valentin Ionescu a susţinut că acesta va fi „ceva mai subţiat” decât în 2013: „În plan fiscal au fost măsuri luate anul acesta care afectează companii, iar în privinţa venitului e o uşoară capcană, creşterea venitului minim e un cost cu forţa de muncă. Pe de altă parte, devalorizarea leu – euro a afectat mult bugetul familiei. Şi fiscalitatea, şi cursul de schimb afectează bugetul familial. Influenţează şi produsele la care suntem capitivi, rigiditatea pe cerere e ridicată la benzină, la electricitate, la gaze. În 2014 bugetul va fi ceva mai subţiat decât în 2013 din cauza majorării tarifelor în condiţiile în care pieţele la gaz sau electricitate nu sunt mai libere”.

Bugetul de Crăciun şi Revelion

produse alimentare: 600,76 lei

produse nealimentare: 498,63 lei

cadouri: 465,25 lei

ieşiri la restaurant: 378,02 lei

Ce cadouri cumpără românii de Crăciun

haine şi încălţăminte: 52,1%

cosmetice: 35,2%

jucării: 34,1%

ciocolată: 19,8%

sursa: Mednet

Românii, nemulţumiţi de ţara lor. 75% cred că România se îndreaptă într-o direcţie greşită

Potrivit unui sondaj IRES, comandat de Digi24, românii sunt nemulţumiţi de ţara lor, 75% dintre ei considerând că lucrurile în România merg într-o direcţie greşită, mai mult de un sfert fiind nemulţumiţi de felul în care trăiesc.

Aproape jumătate sunt pesimişti privind traiul în 2014. 78% nu au economisit bani în 2013, iar 72% nu cred că vor reuşi acest lucru nici în anul care vine.

În privinţa repartizării cheltuielilor în 2013, 58% dintre români spun că nu au făcut economie la mâncare, în timp ce 69% au făcut economie la îmbrăcăminte.

Sondajul a fost realizat în 12 decembrie, pe un eşantion de 1.256 de respondenţi, prin metoda CATI (prin telefon).

Rezultatele sondajului AICI.

Se apropie sărbătorile şi, odată cu ele, au venit şi scumpirile. Digi24 a început săptămâna trecută un experiment pentru a vă arată cu cât cresc preţurile şi cât de mult cheltuie românii pentru a-şi umple coşul de cumpărături. După prima săptămână, şapte din cele 18 produse de bază din coşul Digi24 costă mai mult. Roşiile, cartofii şi merele sunt deja mai scumpe chiar şi cu un leu pe kilogram.

Şi cartofii şi laptele costă mai mult. În doar şapte zile, un litru de lapte s-a scumpit cu 20 de bani.

Cristian Mărgărit, nutriționist: „O masă de sărbători înseamnă necesarul caloric pentru câteva zile”

Cristian Mărgărit a vorbit despre alimentele „artificiale”, combinațiile nefericite pentru mesele de sărbători. „Sunt alimente cu valoare adăugată foarte mare, sunt procesate într-un anumit fel și se pun pe piață. Consumul a fost stimulat foarte mult de procesatori, există de asemenea și o frică ancestrală de a rămâne fără mâncare. Vine și stresul cotidian, care se duce spre mâncare”, a subliniat el.

Dacă omul ar plăti pentru mâncare prețul real, nu ar mai arunca mâncarea și nu și-ar permite atât de multă. În Elveția vezi la carne prețul real, de 10 ori mai mare decât la noi, restul e o carne falsă, de exemplu o vacă hrănită nu cu iarbă, cu alte furaje, deci și produsul finit nu e la fel de sănătos”, a explicat nutriționistul.

„Dacă pleci de la alimentul apropiat de forma lui naturală, nu poți da greș. Alimentele trebuie să fie și apropiate de sezon și să încercăm să fie locale. Dacă îndeplinim aceste trei condiții, ne îndreptăm către alimente sănătoase, prețioase, iar excesul e mult mai greu de făcut”.

Potrivit nutriționistului, există destul substanțe care „te fac să vrei mai mult”. „Se folosesc nutrienți care aduc energie, maximizează satisfacția, te obligă să mănânci mai mult. Potențiatorii de aromă, sosul de soia, carnea transformată în pastă. Sunt multe substanțe care dau dependență, prima e zahărul, extractul de malț dă și el dependență. Unele dintre aceste substanțe sunt chiar naturale. Intri într-un cerc vicios, din care este greu să ieși”.

O masă de sărbători înseamnă necesarul caloric pentru câteva zile. Un consum mare de apă e foarte important, asociem și cât mai multe multe verzituri. Cei care fac sport pot face mișcare înainte de mesele copioase, pentru că acele calorii vor merge la refacerea rezervelor de energie. Trebuie să ne reeducăm că avem destulă mâncare, putem mânca puțin din fiecare și să nu ne facem rău”, a explicat Cristian Mărgărit.

„Ordinea ar fi carnea prima, pe burta goală, apoi garnituri, de preferință crudități, verzituri. Alcoolul blochează folosirea grăsimii și carbohidraților ca sursă de energie, deci grăsimea se va depune, zahărul se va depune”, a adăugat el.

Comoditatea preia controlul și derivă din lipsa de educație. E generalizată, nu se referă doar la mâncare. Nu înțelegem valoarea reală a alimentelor. Dacă ai munci pentru alimentul respectiv, nu ai mai face risipă. Alimentele moderne ce ne îngrașă și ne fac rău sunt artificiale, cu costuri ascunse și ar trebui să fie o excepție”, a subliniat nutriționistul.

Cristina Fulop, psiholog: La cumpărături trebuie să mergem cu lista făcută și cu un buget stabilit

Venim cu minusuri din epoca comunismului. Să coste oricât, doar să fie să putem cumpăra. Facem excese multe în zona cumpărăturilor. Studiile arată că suntem printre cei care aruncă foarte multă mâncare”, a afirmat Cristina Fulop, psiholog. 

Pentru a evita cumpărarea produselor inutile, psihologul recomandă să plecăm de acasă cu un buget bine stabilit, cu lista făcută și neapărat să fi mâncat înainte.

Chiar și la orașe mai există tradiția de a așeza pe masă cozonaci, sarmale, porc, salata de boeuf, piftie. Masa noastră a ajuns să fie și mai bogată pentru că, încet încet, în cultura noastră au intrat și alte alimente, cum ar fi cozonacul italienesc, care acum face parte din tradiția de Crăciun. Reușim să păstrăm un nivel confortabil din tradiție, dar suntem deschiși să aducem lucruri noi”, a mai spus Cristina Fulop. 

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate