Funcţionar ANAF: Mi-e ruşine cu salariul de 4.000 de lei

Comisia de muncă a Senatului a corectat ceea ce Ministerul Muncii a numit o ”eroare materială” în Legea salarizării la anexa cu veniturile celor de la ANAF, introducând salariile funcţionarilor din această instituţie în grila de salarizare a administraţiei publice centrale. Acest lucru înseamnă o majorare cu aproximativ 3.000 de lei pentru funcţiile de conducere şi între 100 de lei şi 1.800 de lei pentru funcţiile de execuţie.

Salariaţii ANAF prezenţi la dezbaterile asupra Legii salarizării din Comisia de muncă a Senatului s-au plâns că grila lor de salarizare, aşa cum arată în proiectul de lege înaintat de Guvern, înseamnă o reducere, nu o creştere a veniturilor funcţionarilor care colectează veniturile la buget.

”Se face o discriminare. Este vorba de organe specializate ale statului, 22.000 de oameni. La o parte dintre ei le scade salariul. La inspectorul vamal îi scade salariul cu 1.500 de lei (…) Eu fac scheme de fraudare pe evaziune fiscală, aplic directive europene şi nu vorbesc ca să mă laud în faţa dumneavoastră (…) Când m-am uitat la sporurile altor colegi, mi-a venit rău. Noi nu avem niciun spor, nimeni din ANAF. Este o ruşine. Nu vom colecta pentru că şi eu şi colegii mei ne vom reorienta în alte structuri, unde salariile acum au crescut cu 200%. Şi atunci colectarea statului cine o va face?”, a spus Mariana Manea, funcţionar ANAF, în Comisia de muncă a Senatului.

Ea a explicat că, după 20 de ani de muncă în cadrul ANAF, are un salariu de 4.000 de lei. ”Sunt inspector care fac controale la multinaţionale, am un salariu de îmi este ruşine acuma să vi-l spun. Este un salariu de 4.000 de lei şi mă duc la cele mai mari firme în control”, a mai spus Manea.

”Un singur răspuns foarte scurt aş vrea să îi dau doamnei de la ANAF, căreia i-a fost ruşine cu salariul de 4.000 de lei. Să ştiţi că eu atât aveam ca primar şi conduceam al cincilea oraş din România. Iar angajaţii mei aveau în jur de 2.000 de lei, cei care făceau aceeaşi muncă de colectare a taxelor şi de fiecare dată când era perioada de colectare a taxelor, între ianuarie şi martie, rămâneam fără angajaţi la ghişeu, pentru că se dădeau drumul la angajări în ANAF şi plecau toţi la ANAF. Normal, pentru că erau salarii mai bune”, a replicat Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu.

Un alt angajat al ANAF, prezent în Comisia de muncă a Senatului, a explicat că de activitatea instituţiei depinde inclusiv aplicarea Legii salarizării.

”Trebuie să vă gândiţi cu cine colectaţi banii pentru a satisface această Lege a salarizării, pentru a plăti salariile şi sporurile pe care am auzit azi, din păcate, sporuri de 100%, sporuri peste sporuri care în cadrul ANAF nu există. Să ţineţi cont că un salariat din cadrul ANAF, dacă vrea să plece din instituţie, trei ani de zile nu are voie să se angajeze în domeniul economic”, a declarat Adrian Radu, funcţionar ANAF.

După acest schimb de replici între reprezentanţii ANAF şi ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu a admis că a fost făcută o eroare în legea salarizării trimisă de Guvern Parlamentului şi a fost de acord cu introducerea grilei de salarizare a ANAF în categoria funcţionarilor din administraţia publică centrală.

Astfel, pentru funcţiile de conducere din ANAF, cel mai mic coeficient va fi de 3,3 (faţă de 2,39), corespunzător unui salariu de 8.247 lei (faţă de 5.966 lei), iar cel mai mare coeficient va fi de 4,98 (faţă de 3,23), ceea ce corespunde unui salariu de 12.459 lei (faţă 8.072 lei).

Sursa: News.ro