Miros chimic, smog, senzaţie de sufocare. Cauzele aerului otrăvit din București: „Mi-e și frică să aerisesc”
Miros chimic, miros ciudat, smog, senzaţie de sufocare... Toate aceste fenomene sunt asociate de bucureşteni aerului pe care îl respiră. Unii dintre ei ne-au povestit că sunt zile când nici măcar nu pot aerisi casele. Cum a ajuns oraşul să fie sufocat de poluare vedeţi în materialul următor.
-Mi-e și frică să aerisesc, că de fapt nu aerisesc, aer curat nu vine... Se mai simte câteodată un miros mai ciudat.. nu aș putea să îl descriu... ceva chimic... Praf tot timpul, absolut tot timpul...
Traficul, principala sursă de poluare
Traficul rutier este principala sursă de poluare din București. Scrie negru pe alb în Planul Integrat de Calitate a Aerului al Primăriei Capitalei, documentul care conţine măsurile pe care municipalitatea ar trebui sa le ia pentru reducerea poluării.
De ce spunem că mașinile poluează? Pentru că emit dioxid de carbon, un gaz toxic pentru inimă, plămâni și sistemul nervos. În medie, o mașină emite 110 grame de dioxid de carbon la fiecare kilometru parcurs. Dacă ne raportăm la numărul total de mașini din Capitală, 2 milioane, reiese că zilnic se emit 220 de tone de dioxid de carbon la fiecare kilometru parcurs.
În București circulă zilnic 2 milioane de mașini
Mai grav este că 35 la sută din cele aproape 1,6 milioane de maşini înmatriculate în Bucuresti şi Ilfov sunt intens poluatoare, evident, cele mai multe second-hand. Cum a ajuns orașul să fie sufocat de rable? Maşinile vechi, de care scapă străinii, sunt o afacere pentru românii care nu vor să investească prea mult într-un autoturism. Fenomenul a fost încurajat şi de eliminarea taxei de poluare, în 2017. Statisticile arată că în Bucureşti, din 2015 până anul trecut, numărul maşinilor second-hand înmatriculate se dublase şi ajunsese la 40 de mii. Ce înseamnă asta pentru oameni?
-Când trec unele mașini, imediat se simte, eu îmi țin respirația, că simt că mă sufoc.
Să spunem că lăsăm mașina în parcare și mergem cu autobuzul tocmai pentru a mai reduce din poluare. Surpinzător este însă faptul că și în stațiile de autobuz, nivelul poluării este foarte ridicat și vedem acest lucru cu ajutorul unui senzor conectat la o aplicație mobilă, care ne arată în timp real nivelul poluării. De exemplu, în cazul PM10, valoarea lor este de 158 de micrograme pe metrul cub.
Acest senzor pe care l-am folosit face parte dintr-o rețea independentă de monitorizare a calității aerului. Poluare greu de suportat a arătat şi rezultatul unui experiment făcut toamna trecută de reprezentanţii GreenPeace România, care au măsurat nivelul dioxidului de azot în stația de autobuz Piața Romană.
Alin Tănase - GreenPeace România: Am măsurat timp de 3 zile, câte 4 ore pe zi, între 9-12. Am făcut asta pentru că atunci copiii călătoresc către școală. Pentru toate cele 3 zile, media a fost de 120 mc pe metru cub, în schimb media datelor oficiale a fost în jurul valorilor de 60, deci aproape de 2 ori mai putin a măsurat stația oficială.
Aerul, otrăvit şi de sursele de încălzire a locuințelor
Aerul pe care-l respiră bucureştenii e otrăvit şi de sursele de încălzire a locuințelor. Cei care trăiesc în preajma centralelor de termoficare spun că au ajuns să aibă zile negre. La propriu.
-Fără astea nu poți să stai pe Strada Luică. Șervețele pentru geamuri... E praf mult, se vede, se simte praful în general pe tocuri, pe geamuri.
-E și CET-ul aici, se respiră destul de greu. Cel mai mult îți dai seama când vii de la munte, cât de greu să respiră. Praf în casă e de ani, dar în ultimul timp se simte un smog.
-În afara zgomotului, există și un smog, care se depune pe geamuri, și dacă ai geamurile deschise, bineînțeles că intră și în casă. Am observat pe dulapurile albe, că se înnegresc pe rama dulapului, pe interior, și nu cred că e ceva normal.
În centrul orașului, acolo unde nivelul de poluare este la fel de mare şi ziua, şi noaptea, sunt încă apartamente în care încălzirea se face cu ajutorul sobelor, o sursă masivă de poluare, spun specialiştii.
Gabriel Dumitrașcu - fost director RADET: Sunt aproximativ 65 de mii de unitati locative, case, vile, care se încălzesc cu sobe, sobele astea ard fie lemn, fie cărbune, păcură, emisiile fiind la un nivel extrem de ridicat. Atunci când e frig afară, aceste locuințe trebuie încălzite, pare o poluare ridicată în zona centrală, e una dintre explicații.
Lista surselor de poluare e completată de... lipsa curăţeniei
Străzile nemăturate şi nespălate mai pun un strat la zidul de pâclă care sufocă Bucureştiul. Operatorii de salubritate spun că nu pot face operaţiunile pe timp de iarnă pentru că aşa scrie în contractele cu primăriile de sector. Iarna se ocupă de deszăpezire, dar ce ne facem dacă avem un sezon ca aceasta, fără pic de zăpadă? Ne îngropăm sub praf.
Costel Alexe - ministrul Mediului: În ceea ce priveste salubrizarea eficientă a străzilor din București, reprezintă mai bine de 45% dintr-un aer mult mai curat in București, dacă firmele ar face salubrizare eficientă.
Primăriile de sector spun că vor reface contractele, în urma plângerilor pe care le-au primit de la cetățeni. În ce priveşte celelalte măsuri care trebuie să reducă poluarea, există promisiuni. Aceleaşi de ani de zile, plus altele noi.
Editor web: A.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
