Plăcinta întinsă, reinventată la Arad

Imagini apocaliptice pe Dunăre. Apa este atât de mică încât, în unele zone, fluviul poate fi traversat la pas către bulgari

O femeie cu copilul în braţe, lovită de un camion în localitatea ieșeană Moșna

Victor Negrescu (PSD) spune că există trei soluții pentru depășirea crizei politice: „Alegerile anticipate nu sunt de dorit”

Florin Manole, ironii la adresa lui Siegfried Mureșan în pline negocieri pe legea salarizării: „L-am invitat. Sigur nu e pe plajă”

Proiectul noii legi a salarizării: Cât vor câștiga președintele, premierul și parlamentarii după majorările etapizate

Momente memorabile din finalele Campionatului Mondial de Fotbal

Caniculă și furtuni în România. ANM a emis șase avertizări cod galben pentru temperaturi de până la 37 de grade, vijelii și grindină

Noapte de foc în Rusia: peste 370 de drone ucrainene au vizat Moscova. Șapte morți și 24 de răniți după lovirea unui centru logistic

Tentativă bizară de jaf la o bancă din SUA. Cum a ajuns celebră o pisică după ce a fost furată și folosită drept „complice”

Prăjitura este pariul economic făcut de o întreprinzătoare din Arad care a răzbit prin criza care închidea afacerile acum patru ani. Plăcinta cu gustul inconfundabil al aluatului frământat acasă de mama sau bunica se pregăteşte să cucerească şi alte pieţe decât cele româneşti.

Până în 1989 Gheorghina Iacsity a lucrat ca economistă la un IAS din apropierea Aradului. După 1990 a experimentat diverse mici afaceri, însă reţeta câştigătoare s-a dovedit a fi plăcinta întinsă.

Este o plăcintă rulată, cu foaia subţiată manual până la transparenţă, şi care poate fi umplută cu fructe, dovleac, brânză sau mac. „Am avut de toate, v-am spus, am avut restaurant am avut bar, am avut ABC, am avut discotecă şi... pe rând, pe rând toate le-am închis şi ne-am axat numai pe plăcinte”, a spus Gheorghina Iacsity.

În toată zona Banatului, desertul cu origini sârbeşti este apreciat de cumpărători pentru că le este familiar, însă au parte de el acasă destul de rar. Necesită multă muncă şi răbdare. Pentru câteva tăvi de plăcinte, întinsul foilor poate dura patru-cinci ore. Lucru pe care nu îl mai fac uneori pentru vreo sărbătoare doar gospodinele trecute de 50 de ani.

„Cei care ştiu au îmbătrânit şi nu mai pot, şi atuncea tinerii le cumpără de la piaţă şi spun mai bine le cumpără de la mine decât să îşi chinuie mamele să mai facă”, a spus Gheorghina Iacsity.

Paradoxal, deşi la târguri clienţii stau la coadă câte o oră ca să prindă o bucată din „Plăcinta întinsă de Turnu”, vânzarea în sistem comercial clasic încă nu e pusă la punct.

Iar patroana micii afaceri nu are resurse ca să pună la punct şi o reţea de distribuţie şi desfacere. Aşa că deocamdată ia pulsul pieţei şi al preferinţelor în diverse colţuri ale ţării. „De exemplu în Bucureşti se vinde dovleacul şi nuca mult mai mult în comparaţie să spunem cu brânza, la Sibiu şi Braşov se vinde brânza sărată foarte bine. În Oradea se vinde varza murată”, a explicat Gheorghina Iacsity.

Lansată în 2010, în plină criză economică, „Plăcinta întinsă de Turnu” este atestată ca produs tradiţional românesc. Firma care o produce are aproximativ 20 de angajaţi, şi în afară de produsul proaspăt a pus la punct şi o formulă de produs congelat.

Acum tatonează posibilitatea de a vinde peste graniţă, aşa cum au făcut şi alţi mici producători a căror muncă nu şi-a găsit în România răsplata cuvenită.