Sari la conținut

Reportaj AFP: Nostalgie şi amărăciune la 100 de ani de la naşterea lui Ceauşescu

Cultul lui Nicolae Ceauşescu - „îl comemorăm pe cel mai mare român din toate timpurile” - rămâne viu, la aproape 30 de ani după ce a fost executat, în România, unde nostalgicii s-au recules vineri la mormântul fostului dictator comunist, la 100 de ani de la naşterea acestuia, scrie AFP, citată de News.ro.

„Eu am venit să-mi fac datoria de patriot şi să aprind o lumânare pentru el, pentru că merită”, spune Valerian, în vârstă de 79 de ani, cu o şapcă cu cozoroc pe cap, între zeci de adepţi ai fostului „Conducător” cu flori şi lumânări în mână.

Răsturnat de o revoltă anticomunistă pe 22 decembrie 1989, după un sfert de secol de regim de fier, Ceauşescu a fost împuşcat trei zile mai târziu, alături de soţia sa Elena, în urma unui proces sumar.

„Nu ar fi trebuit să îl omoare”, spune trist acest şofer pensionar, minimalizând privaţiunile care au marcat epoca Ceauşescu. „Toată lumea avea un loc de muncă, un apartament, congelatoarele erau pline”, dă el asigurări.

Instalat la şefia Partidului Comunist (PC) în 1965 şi devenit primul preşedinte al ţării în 1974, Ceauşescu a instaurat una dintre dictaturile cele mai dure din Europa de Est, potrivit istoricilor.

„Care dictator?!”, se indignează o femeie în vârstă, venită să depună flori la mormântul din marmură roşie ridicat în Cimitirul Ghencea de la Bucureşti. „Oamenii politici de astăzi sunt ei capabili să facă câte a făcut Ceauşescu? Deloc, ei nu fac decât să fure”, adaugă ea.

„Simbol al unui trecut glorios”

Numeroşi români consideră că „Ceauşescu este simbolul unui trecut glorios, al unei Românii a cărei memorie a eliminat frigul şi foamea”, a declarat pentru AFP sociologul Vasile Dâncu.

Această nostalgie a sporit în ultimii ani, alimentată de dezamăgirea faţă de clasa politică aflată la putere de 28 de ani după revenirea la democraţie, subliniază el.

„Ceauşescu bântuie mereu, ca o fantomă, spiritele celor formaţi înainte de 1989. Discursul naţional-comunist este în continuare foarte prezent în dezbaterile politice, în timp ce fostul lider pare că a devenit frecventabil, demn de respect, un mare patriot”, declară pentru AFP istoricul Armand Goșu.

În opinia sa, moştenirea fostului dictator este omniprezentă: „cele mai multe oraşe au fost desfigurate de politica sa de sistematizare, geografia economică a ţării este în parte rezultatul deciziilor sale ilogice”.

Însă „rănile cele mai adânci sunt de ordin social”, relevă istoricul.

Industrializarea forţată din anii '70 a antrenat exodul către oraşe a milioane de ţărani, chemaţi să muncească în uzine.

Unii dintre ei au fost promovaţi funcţionari de rang înalt, activişti PC sau ofiţeri în Securitate, redutabila poliţie politică. „Asta a provocat o adevărată revoluţie, în care rolurile în cadrul societăţii au fost inversate”, apreciază Goșu.

„Regim bazat pe teroare”

„Ceauşescu a instaurat o dictatură personală, iar regimul său era bazat pe teroare”, subliniază cu amărăciune Radu Filipescu, în cârstă de 82 de ani, condamnat la zece ani de închsioare în 1983 din cauză că a distribuit manifeste care-i îndemnau pe români să protesteze în stradă faţă de regimul comunist.

El aminteşte că fostul lider a dat ordin să se tragă în manifestanţi în cursul revoltei din 1989, soldată cu peste 1.100 de morţi, dintre care aproximativ 160 înainte de fuga lui Ceauşescu.

Filipescu evocă de asemenea cultul personalităţii care-l înconjura pe Ceauşescu şi care i-a transformat aniversarea într-un spectacol „dezgustător”.

Însă fostul dictator provoacă de asemenea interes şi curiozitate. Giganticul palat ridicat din ordinul său în centrul Bucureştiului şi care găzduieşte astăzi Parlamentul este una dintre principalele atracţii turistice a ţării, cu 210.000 de bilete vândute anul trecut.

Fosta sa reşedinţă, Palatul Primăverii, deschis publicului de aproape doi ani, a primit la rândul său 36.000 de vizitatori în 2017.

Iar a cincea oară, casa Artmark va organiza pe 31 ianuarie o licitaţie de bunuri care le-au apaţinut Ceauşeştilor, între care fotografii, covoare cu chipul „Fiului multiubit al ţării”, haine sau cadouri oferite de lideri străini.

„Există un interes evident faţă de asemenea obiecte. Unii cumpărători sunt mişcaţi de nostalgie, alţii vor să-şi îmbogăţească colecţia, pentru că este vorba despre bunuri care au aparţinut unui cuplu prezidenţial”, declară Mihai Ipate, reprezentantul Artmark.