Românii ar putea fi obligaţi să renunţe la repartitoarele de căldură
În orice bloc unde căldura este controlată prin repartitoare există locatari care fac economie încărcând facturile vecinilor. Este situaţia căreia vrea să îi pună capăt autoritatea care reglementează serviciile de utilităţi publice.
România cu încetinitorul. Căldura și apa caldă, de la confort la coșmar
Ion Niţu - administrator de bloc: „Eu, ca să ajung la 23 de grade, dacă cel de jos locuia şi el, atunci plafonul de sub mine să zicem că nu mai aveam cum e acum, de jos pleacă 10 grade. Avea şi el un 15-17 grade şi mă mai ajuta şi pe mine puţin”.
Practic, repartitorul arată un consum zero, dar, de fapt, căldura vine prin pereţii încălziţi de vecini şi ţevile comune.
„Am în acest bloc apartamente care nu sunt locuite şi dânşii ţin termostatele închise la zero. De asemenea, mai sunt apartamente unde locuieşte o singură persoană, la trei camere, cum am la etajul 7. Nu dă drumul decât la un singur dormitor. În rest, toată casa e rece. Cel de la etajul 8 şi cel de la etajul 6 sunt dezavantajaţi”, afirmă administratorul de bloc Ion Niţu.
Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități vrea ca repartitoarele să fie înlocuite de contoare individuale de consum, iar caloriferele să fie ţinute la o temperatură minimă de confort. În plus, noul sistem de contorizare ar permite debranşări individuale.
Oamenii spun că actualele repartitoare au totuşi un avantaj. De exemplu, într-un bloc cu douăzeci de apartamente, încălzirea pentru o locuinţă cu 2 camere costă între 230 şi 300 de lei, la care se adaugă 15 lei citirea repartitoarelor. Plus o cotă parte pentru ţevile comune. În schimb, pentru acelaşi tip de apartament dintr-un bloc fără repartitoare factura aproape se dublează.
Înlocuirea repartitoarelor cu aparate individuale de măsurat consumul s-a făcut deja, experimental, în mai multe blocuri din Timişoara.
Ca să monteze contoarele individuale, proprietarii au refăcut, însă, întreaga reţea de ţevi. Investiţia s-a amortizat destul de repede pentru că nu mai există pierderi. Deocamdată, însă, acest tip de contorizare este încă la stadiul de pilot în câteva oraşe. Pentru restul ţării va putea fi aplicat doar dacă proiectul se transformă în lege.
