Toate măsurile și declarațiile de inspirație nazistă făcute sau tolerate de politicienii români în ultimii ani
Oameni adunați în ghetouri, idei eugenice legate de controlul nașterilor sau grupări de miliții patriotice care împart dreptatea cu pumnii: toate acestea devin o parte din ce în ce mai vizibilă a peisajului și discursului politic al României, la început de 2020. An electoral,cu două rânduri de alegeri: locale și parlamentare. Măsurile și declarațiile cu iz fascist țin de discursul de tipul „Make Romania great again!” dar care, în cheie mioritică, se poate traduce, conform sociologului Gelu Duminică, în „Să facem România mare, dar, dacă se poate, fără «Roma»”.
În tabloul politic continuă să crească, hrănită la intervale regulate de astfel de discursuri și gesturi, o malformație care pare să oblitereze complet logica și bunul simț.
Și care împrăștie, la intervale regulate de timp, mici zvâcnete de răutate.
„Este o chestie preluată de la alții. Este «Let's make Romania great again!», dar care la noi înseamnă, mai degrabă, «Make Romania great, without Roma!». Sau, altfel spus, «Let's make doar Mia!»”, a spus Gelu Duminică, pentru Digi24.ro.
Ultimul ieșit din rând în acest tablou politic este primarul din Târgu Mureș, Dorin Florea, care s-a remarcat prin dorința sa ca statul să decidă cine are voie să facă copii.
Dorin Florea a propus, mai exact, ca viitorii părinți să facă copii în urma unei anchete sociale care să țină cont, printre altele, de „situația financiară și de educație”. El a mai apreciat că „cei care nu îndeplinesc criteriile ar trebui să rămână fără copii”.
„Acest proiect nu e de noutate, nu o fac pentru emoţii. E un lucru de mare responsabilitate, l-am iniţiat în urmă cu şase ani. Târgu Mureş are cel mai mare număr de ţigani din România. Aşa se numesc, să terminăm odată cu ipocrizia!”, a răbufnit primarul, într-o intervenție telefonică la Digi 24.. În momentul în care i s-a atras atenţia asupra modului în care numeşte comunitatea, edilul a continuat: „Le spunem cum sunt nominalizaţi! Din respect pentru limba română! Sunt un om dus la şcoală”.
Florea a declarat că „țiganii sunt o problemă serioasă a României”.
Proiectul primarului aduce puțin aminte de „Project Coast”, o tentativă a regimului apartheid din Africa de Sud de a controla într-un mod brutal nașterile populației de culoare din această țară, sau cu programele naziste de eugenie prin care se încerca „ameliorarea patrimoniului genetic”.
„Acest proiect nu e de noutate, l-am iniţiat în urmă cu şase ani. Târgu Mureş are cel mai mare număr de ţigani din România. Aşa se numesc, să terminăm odată cu ipocrizia!”, a răbufnit primarul.
Edilul a spus că a încercat „toate metodele posibile, creând toate condiţiile acestei comunităţi pentru inserţie socială” şi că şi-a dat seama că „această categorie ignoră orice ajutor care îi e dat”: „Îi interesează doar banul. Când întrebi o fată de 18 ani cu 3 copii, şi îţi spune că mai face unul pentru alocaţie.... cel fel de educaţie oferim acestui popor? Nu îi vezi să ceară un loc de muncă, s-au obişnuit cu milosteniile. Asta trebuie să înceteze! Când începi un dialog serios, trebuie să intervii ferm! Nu înseamnă să fii rasist, nazist!”, a spus primarul Dorin Florea.
„Când nu poți oferi bunăstare, te joci cu temerile oamenilor”, a explicat sociologul Gelu Duminică. „Și, atunci, te joci cu ceea ce oamenii percep ca fiind sursa răului. Și promovezi tot felul de idei de genul ăsta. Tocmai pentru că tu, pe agenda ta de dezvoltare, nu poți să oferi ceea ce omul așteaptă”, a declarat sociologul.
Ghetoul de la Cluj și bandele de bătăuși din autobuze
Dar edilul din Târgu Mureș nu e singur. Și alți politicieni și aleși locali s-au lăsat, mai mult sau mai puțin, seduși de Partea Întunecată a Forței. Au ales un drum care conține toate ingredientele necesare unei rețete de succes care să scoată la iveală tot ce e mai urât din noi.
Cluj-Napoca, „Orașul Comoară” al României e și locul care ține o comunitate de romi într-un ghetou aflat într-o groapă de gunoi.
Conform presei locale și a unei investigații a jurnaliștilor locali, romii au fost evacuați forțat în 2010 de către Primărie.
Într-o declarație făcută în 2014, Emil Boc preciza că, în acest caz nu a fost vorba despre o evacuare forțată și că „Primăria a procedat corect în 2010 și în continuare are în vedere îmbunătățirea situației romilor care locuiesc în Pata Rât”.
Tot la Cluj e și locul unde, de ceva vreme, înfloresc miliţii civile care vânează cerșetorii prin autobuzele eco ale Primăriei. Ca să fie tacâmul complet, șeful acestor bande se laudă, pe contul său de Facebook, cu faptul că e membru de onoare în „Asociația Națională a Poliției” și că e „voluntar al Primăriei Cluj-Napoca”.
Emil Boc a lăudat „spiritul civic, în condițiile legii”.
Clujul nu e, nici pe departe, un oraș sărac. Care e explicația, în acest caz.
„Chestia asta vine la pachet cu un tip de superioritate pe care foarte mulți dintre noi îl avem”, a precizat sociologul Duminică.
„Noi, sociologii, înțelegem prin cultură tot ceea ce ni se transmite non-genetic. Și, non-genetic, ca etichete, ne-au fost transmise tot felul de lucruri despre ceilalți. Despre ăilalți. Ungurii sunt într-un fel, handicapații sunt într-un fel, evreii sunt în alt fel, săracii nu vor să muncească”, a spus sociologul.
În ceea ce privește „milițiile locale” care fac curățenie prin mijloacele de transport în comun ale Clujului, sociologul a precizat că „asta care ține de incapacitatea statului”.
„Vorbim de incapacitatea instituțiilor statului de a oferi siguranță omului. Nu trebuie să ai miliții civile. Însă primarului i-a fost mult mai simplu să zică foarte bine fac oamenii ăia, decât să-și pună mizeria aia de polițiști locali să facă ce ar fi trebuit să facă”, a declarat Duminică.
Zidul lui Cherecheș de la Baia Mare
La Baia Mare, primarul Cătălin Cherecheș a devenit celebru, după ce a construit un zid, „Trump-style”, care ține romii la distanță de restul cetățenilor urbei.
Acuzat că a construit zidul respectiv ca să ascundă mizeria din zona populată în majoritate de rromi, primarul din Baia Mare a fost amendat de Consiliul de Combatere a Discriminării cu 6000 de lei, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a decis menținerea hotărârii CNCD conform căreia ridicarea zidului „constituie faptă de discriminare”.
Primarul băimărean s-a apărat, spunând că, înaintea ridicării zidului, zeci de copii erau răniţi după ce fugeau pe şosea, în faţa maşinilor.
Peretele de beton a rezistat şi unui proces prin care o organizaţie nonguvernamentală a cerut demolarea lui. Acum construcţia a devenit și mai vizibilă, după ce a fost transformată de câţiva studenţi în obiectul unui proiect artistic, în maniera Zidului Berlinului.
Cherecheș este anchetat de procurori pentru că nu poate justifica 2,7 milioane de lei din averea sa. El mai este cercetat și de DNA, într-un dosar în care e acuzat de luare de mită.
Cum a vrut un lider USR Botoșani să scoată cu forța romii din centrul orașului
Un lider local USR din Botoșani s-a remarcat și el, în urmă cu o lună, prin intenția sa de a scoate cu forța romii din centrul orașului.
„Oricât ne-ar costa, merită scoși romii din Centrul Vechi. Avem soluții. Întâi trebuie curăţenie”, a declarat vicepreședintele USR Botoșani, Adrian Hobijilă.
Ulterior, întrebat despre intențiile sale, Adrian Hobjilă a spus că nu a vrut să dea o conotație negativă și şi-a cerut scuze pentru afirmaţia sa.
Hobjilă a adăugat că nu era o idee de scos cu forța, ci „de negociere cu ei, de vorbit cu ei, de înțelegere”.
„Nu sunt rasist, nu sunt homofob, nu sunt xenofob, nu sunt fascist. Efectiv a fost o scăpare. A început să se rostogolească un bulgăre”, a conchis vicepreşedintele USR Botoşani.
Primarul, Robu și „paraziții” Timișoarei
În urmă cu un an, la Timișoara, primarul PNL, Nicolae Robu, i-a făcut „paraziți” pe mai mulți romi, în timpul unei vizite la locul unui incendiu în care a ars un imobil de locuințe sociale.
„Mergeți la muncă, nu stați ca niște paraziți”, le-a spus primarul Robu locuitorilor.
„Vedeti cat sunt de mizerabii?” a spus edilul. „Nu am nevoie de voturile unor parazitii, nu imi trebuie asemenea voturi”, a spus primarul.
„Din păcate, legea nu ne permite sa intervenim administrativ, pentru ca altfel am fi facut evacuarea demult. Să plece din Timisoara, de unde au venit. Nu au ce cauta in Timisoara in postura de paraziti. Daca nu pleaca, facem tot ce ne permite legea”.
Sociologul Gelu Duminică a declarat referitor la toate aceste declarații și ieșiri publice ale politicienilor că „sursa răului este mentalitatea asta, de cultură superioară, în care noi, românii, suntem harnici și ospitalieri și ceilalți ne vor răul sau pământul”.
Alte idei celebre: sterilizarea femeilor rome, spânzurarea secuilor și negarea Holocaustului
Fostul premier Mihai Tudose s-a remarcat și el cu o declarație controversată, când a pomenit despre posibilitatea spânzurării unor secui, în contextul semnării, în ianuarie 2018, a unei rezoluții privind autonomia Ținutului Secuiesc.
„Am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”, a declarat, cu această ocazie, premierul. Acesta și-a cerut, ulterior, scuze pentru declarația făcută și a primit un „avertisment” din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
În 2013, consilierul local PNL Alba, Rareș Buglea, a susținut public sterilizarea „în anumite condiții” a femeilor rome. Ca urmare a acestei declarații, el și-a anunțat, la scurt timp, demisia din funcția de președinte al TNL Alba.
În 2012, fostul senator PSD a fost acuzat de negarea existenței Holocaustului în România, după ce a declarat că „pe teritoriul României niciun evreu nu a avut de suferit și asta se datorează lui Antonescu” și că „la Pogromul din Iași au murit 24 de evrei”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
