Sari la conținut

Vă mai amintiți vocea care anunţa cotele apelor Dunării? Anton Filip, un domn de bonton

A fost actor o viaţă întreagă, dar vocea l-a făcut celebru: este omul care a citit, ani de-a rândul, cotele apelor Dunării. Anton Filip are astăzi 71 de ani şi multe poveşti de spus. Dar cel mai importnat este că ţine pasul cu vremurile actuale, este activ pe reţelele de socializare şi realizează chiar reportaje online pe teme diverse.

Vă mai amintiţi vocea de la radio care anunţa cotele apelor Dunării? Îi aparţine lui actorului Anton Filip, care la 71 de ani este la fel de pasionat de cuvinte.

Anton Filip: Mie îmi plac lucrurile, cel puţin cele care se rostesc în cuvânt, să aibă o anumită precizie. Sunt înnebunit după toponimie şi după onomastică, în toate limbile pământului, le-am rostit şi le-am învăţat de unde puteam. Îmi amintesc că atunci când a trebuit să pronunţ numele lui Boieldieu, nu ştiam dacă este Bauldieu sau Boieldieu şi domnul Iosif Sava se instala la microfon. Cât am stat câteva minute, maestre, iertaţi-mă că îndrăznesc, cum îi spunem lui ăsta? Zice: domnule, dumneata pronunţă-l şi eu am să fiu atent şi am să pronunţ şi eu ca dumneata. Îţi dă un anume soi de satisfacţie.

Cei 15 ani în care a fost crainic la radio l-au făcut foarte îndrăgit. Ca orice actor însă, Anton Filip ar fi vrut să joace mai mult. cel mai mare regret al său este că filmul vieţii sale nu are încă nicio pelicula.

Anton Filip: Sigur ca am regrete, si acesta este regretul principal. Mă întreabă lumea: n-ai făcut dumneata vreun film? N-am făcut. Că aşa a fost situaţia.

Şi totuşi Anton Filip nu încetează să fie şi astăzi un personaj. La cei 71 de ani ai săi a acceptat să facă parte din echipa unui proiect online.

Anton Filip a terminat Facultatea de Teatru în 1969. A fost repartizat ca actor la Brăila. Cativa ani mai tarziu a cunoscut-o pe Teodora Mareş, care i-a devenit colegă pe scenă şi prietenă în afara ei. Au avut drumuri diferite, dar ii leaga destule intâmplari.

Teodora Mareş, actriţă: În primul rând cred că Anton trebuie descoperit, trebuie cunoscut, trebuie să-l iubeşti ca să-l înţelegi şi apoi vei vedea că vei avea foarte multe lucruri de învăţat de la el.

Amintirile cu oamenii dragi sunt cele mai preţioase pentru cei doi artişti. De la profesorul său, Dem Rădulescu, la colegii de mai târziu Bebe Cotimanis, Dorin Andone şi Bogdan Caragea, de care îi leagă actoria în plin îngheț comunist.

Revoluţia din 1989 i-a prins pe Teodora Mareș și Anton Filip la Sfântu-Gheorghe. Pentru actor a fost poate cel mai greu moment din viaţă.

Anton Filip: S-au întâmplat evenimentele, nu ştim cum să le zicem la alea din 1989, nimeni nu ştie să definească mişcarea de atunci. Oricum, pe mine m-au zdruncinat din trei puncte de vedere, adică mi-am pierdut soţia, ea atunci a plecat. Mi-am pierdut patria: noi am sperat să fie mai bine, mai strălucit. Şi nu e. Şi mi-am pierdut şi profesia, pentru că teatrul într-o lume în care majoritatea este maghiară... nu puteam juca.

Multe s-au schimbat de atunci. Si nu toate in bine. O prezenţă constantă pe reţelele de socializare, Anton Filip, tratează totul cu eleganţă. Despre care a observat că şi-a schimbat înţelesul, de-a lungul vremii.

Anton Filip: Eleganța vine din cultură, poți purta și un pulover și să fii elegant. Ține de atitudine. Ne chinuim să-i învăţăm pe cei mai tineri să-i mulţumeşti ospătarului când îţi pune tacâmul şi aşa mai departe. Făcând asta, vorbind, ţinând scaunul doamnei...deci eleganţa este clar un element dinăuntru şi nu din afară.

Anton Filip şi-a găsit întotdeauna puterea să treacă peste greutăţi, iar umorul l-a salvat din situaţii aparent fără iețire. Nu-și mai doreste nimic pentru el, dar are visuri mari pentru România.

Anton Filip: Mi-ar plăcea şi ca ţărişoara să fie mai deşteaptă, să-i fie mai bine, pentru că mi-e dragă. Până la urmă cred că într-o viaţă de om e clar, cel mai important este să fii om.