Agricultură cu două viteze. Micii fermieri şi latifundiarii lucrează peste zece milioane de hectare, dar cu diferențe uriașe de profit

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Fermierii aruncă tone de legume în timp ce samsarii din piețe vând marfa cu 200% mai scumpă

Comerțul Kîrgîzstanului cu Germania a crescut cu 4.000%

Trump și Orban vor să facă alianță pentru a salva civilizația occidentală de „forțe sinistre”

Momentul în care strada din Slănic Prahova se surpă

O mașină a luat foc în mers pe șoseaua de centură a Clujului

Alertă în Slănic Prahova din cauza străzii care s-a surpat

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 26 aprilie

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Ploaia ţine locul sistemelor de irigaţii ruginite, aşa că micii fermieri se bazează doar pe vreme ca să obţină o recoltă bună. Cristian Dumitrescu are mai puţin de un hectar de sere de legume în comuna Vidra, lângă Bucureşti. A investit 10.000 de lei în culturi şi a adunat saci întregi de roşii. Fără profit însă. A vândut-o ieftin intermediarilor pentru că nu are depozite unde să o ţină.

„În iulie, în vârful de producție, o astfel de ladă cu 25 de kg de roșii se vindea cu 5 lei”, spune agricultorul.

Şi pentru că preţurile sunt mici, o parte din recoltă s-a stricat pe câmp.

„Acum este 50 de bani kg, gândiți-vă, nu merită dusa la piață de aceea o și aruncăm”, mai spune Cristian Dumitrescu.

Este doar unul dintre cei peste trei milioane de fermieri care îşi pun speranţele în ploaie ca să îşi hrănească familia. La polul opus sunt latifundiarii care au investit milioane de euro în recolte şi cultivă o treime din suprafaţa României.

Laurenţiu Baciu are peste două mii de hectare în nordul Moldovei. Ştie că agricultura înseamnă muncă multă dublată de investiţii pe măsură. Doar sistemul de irigaţii costă un milion de euro. În aceste condiţii şi producţia la hectar este de două ori mai mare decât cea a unui fermier care îşi lasă recolta la mâna naturii.

„La grâu, unde s-a realizat în jur de 5.000 de kg la ha, iar la porumb în jur de 9.000 la ha”, spune omul de faceri.

În ciuda faptului că agricultura funcţionează la extreme, ori rudimentar, ori cu investiţii foarte mari, a reuşit să impulsioneze creşterea economică de anul acesta. Fermierii simt însă prea puţin belşugul.

„Eu nu am simțit în buzunarul meu ca și cum românii ar fi primit un salariu mai mare ca să își cumpere legume mai multe, să plătească un preț mai bun pe kilogram”, mai spune Cristian Dumitrescu.

În primele nouă luni din an, Produsul Intern Brut a crescut cu 2,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2012.