Video Europarlamentar austriac: Nu știu dacă ați văzut cum se cultivă roșiile în Olanda, de aceea nu au gust. Cele românești sunt fantastice!
Roșiile olandeze pot fi luate oricând drept mere, spune un europarlamentar austriac. Ele arată fantastic, dar sunt complet golite de calitățile naturale, pentru că au creșterea forțată cu fertilizatori, pesticide și sunt cultivate în sere unde nu există suficientă lumină naturală.
Noi, în România, avem această problemă cu roșiile de import, care sunt frumoase, dar nu au gust. Întrebat, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă în Austria există aceeași problemă, europarlamentarul austriac Thomas Waitz a confirmat și a arătat că cele mai multe provin din Olanda.
„Da. Și noi avem produse de acest fel în magazine, cele mai multe sunt produse în Olanda. Nu știu dacă ați văzut cum cultivă roșii acolo. Le cultivă în sere, deci ai zone întregi acoperite de sere, cu lumină artificială, pentru că nu au destulă lumină solară pentru a produce roșii bune, roșiile au lăstari de opt metri, deci produc, produc, produc..., producția pe metru pătrat este uriașă, dar poți atinge astfel de perfomanță doar cu fertilizatori artificiali, cu multe pesticide, deci obțin produse complet golite de calitățile naturale. Și de aceea sunt fără gust, arată fantastic, dar ar putea fi la fel de bine să fie mere”, a declarat europarlamentarul în interviul pentru Digi24.
Întrebat dacă a gustat o roșie românească, Thomas Waitz a spus că a avut ocazia să cumpere dintr-o piață locală din România și „au fost fantastice”.
„Ceea ce am observat în mai multe țări, și în Olanda, Belgia, Germania, țările scandinave, este că oamenii au început să înțeleagă că roșiile pot avea un gust diferit. De aceea vezi, chiar și în marile lanțuri de magazine, multe soiuri diferite de roșii, cum nu am mai văzut în ultimii 50 de ani. Roșii, portocalii, cu dungi, verzi, deci aceste tendințe evoluează și asta le oferă șanse noi producătorilor de talie medie, pentru că nu ai cum să produci aceste tipuri de roșii în vechea manieră de tip industrial, cum e cazul roșiilor olandeze de care vorbeam. Deci, sunt noi oportunități comerciale, inclusiv pentru țări ca România”, a spus Thomas Waitz.
Întrebat dacă găsește roșii românești sau alte produse românești în Austria, europarlamentarul nu și-a amintit decât de cașcavalul afumat românesc, care „uneori” se găsește în magazinele din Austria.
Cine este Thomas Waitz
Austriacul Thomas Waitz este membru al Parlamentului European în Grupul Verzilor și a venit în România împreună cu mai mulți jurnaliști pentru a filma un documentar legat de tăierile ilegale de păduri din România. Se va întoarce în Parlamentul European unde are de gând să pună din nou pe masa dezbaterilor acest subiect important pe agenda europeană. Acasă, în Austria, Thomas Waitz este însă un mic producător de miere, are și o mică fermă, cu o pădure de 40 de hectare. Cunoaște, din acest punct de vedere, dificultățile cu care se confruntă micii producători pe o piață dominată de agricultura industrială.
El spune că este o problemă comună în toată Europa: fermele cu suprafețe medii și mici nu pot concura ușor pe piață cu exploatările agricole la scară industrială. De aceea, una dintre soluțiile prin care Austria a avut succes și a reușit să asigure accesul direct pe piață al micilor producători a fost investiția în lanțuri regionale, cu prețuri accesibile, dar și educarea oamenilor față de ceea ce înseamnă produsele regionale și cum îți poți sprijini regiunea cumpărând produse locale. Rezultatul este că Austria este lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de hrană produsă local.
„Statul a investit mult în materiale promoționale, am promovat alimentele produse pe plan local și consumul de astfel de produse. Deci, oamenii le cer lanțurilor comerciale mere crescute în Austria. Ei forțează lanțurile comerciale să caute unde pot găsi mere austriece. Și, cum nu sunt foarte mulți producători, asta le oferă o poziție avantajoasă de negociere producătorilor austrieci, chiar dacă lanțurile comerciale sunt foarte puternice. De unde să ia merele austriece, dacă nu de la producătorii cu care negociază? Și iată că astfel, producătorii vând la prețuri mai mari decât în alte țări”, a arătat Thomas Waitz în interviul pentru Digi24.
Ce ar trebui să facă România ca să exporte mai multe produse agricole?
România ar trebui să-și promoveze mai mult turismul, iar asta ar putea veni la pachet cu o promovare a produselor agricole de calitate superioară pe care le are. În felul acesta, și-ar crește șansele pentru exporturi, spune europarlamentarul. Iar agricultura ecologică este șansa de reușită în fața agriculturii industriale, crede Thomas Waitz.
„Asociațiile producătorilor sunt un factor-cheie, dar e nevoie și de mai multă transparență privind originea alimentelor. Tot mai mulți consumatori sunt dornici să știe de unde provin produsele, acest aspect le sporește valoarea, merită menționat pe etichetă. În prezent, încercăm să ajungem la etichetarea originii cărnii și laptelui chiar și în meniurile restaurantelor, pentru că vedem în special pe aceste piețe o competiție uriașă din partea producătorilor agricoli internaționali de talie industrială. Dar, și pe piețele europene problema ecologică devine tot mai importantă pentru consumatorii din toată Uniunea. Așadar, dacă România ar investi mai mult pentru a-i arăta publicului european ce peisaje fantastice, ce mediu fantastic există încă aici și ar lega aceste lucruri de produse de calitate superioară pe care România le poate exporta pe piețele europene, ar putea exista noi șanse de a crește exporturile de produse agricole la un preț ridicat, mai mare decât cel pentru produsele agriculturii la scară industrială”, spune Thomas Waitz.
Cum să faci față competiției cu o agricultură industrială?
„Dacă priviți cu atenție pe piețele mondiale și dacă vedeți cu ce fel de companii suntem în competiție, de exemplu procesatori de carne de porc ca Smithsfield, cu milioane, zeci, dacă nu sute de milioane de porci în fiecare an, niciun producător mediu nu poate intra în competiție cu ei. Dar și din punctul de vedere al modului în care sunt tratate animalele, există tot mai multe preocupări ale cetățenilor față de tratamentul aplicat animalelor, înainte de a ajunge pe farfuriile noastre. Un aspect pe care îl pot asigura doar producătorii mici și medii, doar dacă ești conectat personal cu animalele, le poți trata corect. Deci, în această competiție cu agricultura la scară industrială nu are sens să duci la nivel industrial fermele de mărime medie, nu vei câștiga niciodată cursa. Este mult mai logic să mergi pe diferențele față de producția de tip industrial, cu o calitate superioară a alimentelor, cu mai puține pesticide, cu mai puține abuzuri față de animale și să faci campanie în acest sens, îi poți face pe cetățeni să te sprijine”, a arătat Thomas Waitz.
