Sari la conținut

Revolta Transgaz împotriva confiscării profitului de către stat

Conducerea Transgaz se revoltă împotriva confiscării profitului de către stat. Guvernul cere 90% din profitul net din 2017 sub formă de dividende pentru acţionari, dar compania vrea să dea doar 50%. Transgaz argumentează că ar rămâne fără bani de investiţii. Şi probabil că aceasta este situaţia tuturor companiilor de stat, dar managmentul nu vorbeşte clar despre asta de frică să nu fie mazilit. Cei de la Transgaz însă o fac şi bravo lor. Statul ia bani de la companii pentru a-şi reduce deficitul pentru că s-a întins foarte mult. Iar companiile rămân fără bani de investiţii, deşi cele din energie au nevoie disperată de retehnologizări şi modernizări.

Anul trecut, Transgaz a înregistrat un profit net de aproape 590 de miliaone de lei. La următoarea şedinţă a Adunării Generale a Acţionarilor, programată pe 26 aprilie, vrea să distribuie sub 300 de milioane de lei din profitul net, ceea ce în procente reprezintă jumătate, şi nu 90% aşa cum a cerut Guvernul.

În sprijinul propunerii, Transgaz invocă o prevedere din Memorandum care arată că, în cazul în care nu poate fi respectată obligaţia repartizării a minimum 90% din profit, din cauza unor aspecte temeinic justificate, se poate hotărî repartizarea altei cote din profitul net.

Transgaz are planificate investiţii de șase miliarde de lei până în 2020, din care 1,8 miliarde de lei anul acesta. Cea mai importantă investiţie este conducta BRUA care face legătură cu Bulgaria şi Ungaria.

Executivul este în goană după bani la bugetul de stat şi a ajuns deja în al doilea an consecutiv în care se îndreaptă şi către companiile de stat. Acestea sunt din nou obligate să vireze cel puţin 90% din profitul pe care l-au înregistrat, în dauna investiţiilor.

Cele mai afectate sunt companiile care au în desfășurare proiecte mari de investiții, cum sunt Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica sau Transelectrica.

Guvernul merge chiar mai departe de stabilirea cotei de acordare de dividende. Anul trecut, societăţile de stat au fost forţate să distribuie, sub formă de dividende speciale de această dată, şi mare parte din rezervele financiare pe care le deţineau. Practic s-au luat până aproape de limita.

Transelectrica anunţa anul trecut că va fi nevoită să contracteze finanţări noi pe termen mediu şi lung pentru a putea realiza proiecte de investiţii majore în reţeaua de transport. Adică să se împrumute, să plătească dobânzi deoarece o mare parte din bani au fost luaţi pentru a alimenta bugetul de stat.

Cea de-a doua rundă de dividende cerută anul trecut de stat a avut şi un alt efect nefast - companiile de stat, pentru a acoperi cererea guvernului au fost obligate să lichideze rapid plasamente din piaţa monetară, să tragă bani într-un timp scurt, ceea ce a reprezentat unul dintre factorii de creştere accelerată a indicelui ROBOR.