Cardurile contactless, privite cu suspiciune
De la 1 iulie, românii ar trebui să poată face plăţi cu cardul şi să retragă bani din apropae orice magazin. Este o reglementare europeană greu de aplicat însă la noi în ţară. Cei mai mulţi clienţi şi comercianţi preferă să facă tranzacţii cu bancnote, nu pe cale virtuală. În plus, în mediul rural încă se fac cumpărături pe caiet.
Multe service-uri şi spălătorii auto preferă să lucreze cu bani gheaţă. Aşa, evită să plătească taxe, descoperă - la controale - Fiscul.
La Poşta Română, din cele 5.600 de oficii, în mai puţin de 20 se poate plăti cu cardul.
Nici comercianţii din Galaţi nu ştiau că firmele care au cifră de afacere de peste 10.000 de euro pe an sunt obligate să aibă terminale POS.
Legea cash back a fost făcută în special pentru românii din mediul rural, pentru ca aceştia să poată scoate banii de pe card şi de la comercianţi, dar este aproape imposibil de aplicat.
Ruxandra Avram, şef reglementare în BNR: Nu o să dea nimeni cash. Cât cash credeţi că există în condiţiile în care încă se vinde cu caietul? Şi în mediul urban, din păcate, se vinde pe caiet. Faptul că vedem sigla posibilităţii utilizării serviciului de cash back nu înseamnă că chiar îl putem utiliza. Este în limita sumelor disponibile la nivelul comerciantului.
Şi cardurile fără contact, care pot scurta considerabil timpul de plată, la cumpărături, sunt privite cu suspiciune de unii.
Ruxandra Avram, şef reglementare în BNR: Oamenii nu au încredere, utilizatorii nu au încredere. Ei vor să pună PIN ul. Au sentimentul că dacă se apropie cardul de POS, datele lui deja se ştiu, sunt furate, el nu îl cunoaşte pe comerciant.
În România sunt 12 milioane de carduri dar numai 11.000 mii de ATM-uri şi 194.000 de POS-uri. Cu alte cuvinte, utilizatorii au câte 2-3 carduri, dar prea puţine locuri unde pot plăti cu ele.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
