Sari la conținut

Guvernul se va împrumuta echivalentul a 15 miliarde euro în 2017

Ministerul Finanţelor va împrumuta circa 50 miliarde lei de pe piaţa internă şi 3 miliarde euro de pe piaţa externă în 2017, nivel similar cu cel din 2016.

ministerul-finantelor-a-alocat-100-milioane-lei-pentru-pos-mediu

Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, spune că avem nevoie de rezerva în valută de la Trezorerie pentru a ne proteja de riscuri, potrivit News.ro.

Ministerul Finanţelor ar putea împrumuta în acest an în jur de 50 miliarde lei de pe piaţa internă şi circa 3 miliarde euro din emisiuni externe de obligaţiuni, niveluri similare cu cele de anul trecut, a declarat marţi, la o conferinţă organizată la Viena, directorul direcţiei de Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Finanţelor, Ştefan Nanu, care le-a spus investitorilor că România are nevoie de un buffer important de lichiditate în Trezorerie pentru a se proteja de fluctuaţiile pieţei de împrumut.

Pentru 2016,  programul de împrumuturi al României a presupus atragerea a 48-50 de miliarde lei prin vânzarea de obligaţiuni pe piaţa internă, faţă de 38,6 miliarde lei în 2015, pe fondul creşterii puternice a deficitului bugetar, la 2,6% din produsul intern brut (PIB).

În plus, Ministerul Finanţelor a împrumutat, în 2016, 3,25 miliarde euro prin emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe. 

Pentru 2017, noul guvern a anunţat că va menţine deficitul bugetar în limita plafonului de 3% din PIB prevăzut de tratatele europene şi a exclus un nou acord cu instituţiile internaţionale, precum cel din 2009, mizând tocmai pe banii aflaţi în Trezorerie. 

Un nivel al deficitului bugetar de 3% din PIB înseamnă circa 24 miliarde lei (5,4 miliarde euro), în condiţiile în care valoarea PIB este estimată la 815 miliarde lei (180 miliarde euro) pentru 2017. 

"Există rezervele necesare în Trezorerie pentru a avea acoperită buna funcţionare. Nu există perspectiva creşterii deficitului, care să genereze o sarcină pe serviciul public în perioada următoare”, a spus sâmbătă ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan. 

Însă şeful Trezoreriei a explicat marţi, în faţa investitorilor internaţionali prezenţi la Viena, că bufferul - sau rezerva - din Trezorerie este pentru protejarea bugetului în caz de fluctuaţii mari pe pieţele de capital sau fluctuaţii valutare, care pot provoca creşteri bruşte ale costurilor împrumuturilor statului. 

Rezerva este necesară mai ales că România a devenit tot mai prezentă pe marile pieţe de capital, după ce titlurile de stat româneşti au fost incluse, în iulie 2014, într-un indice internaţional - GBI-EM Global Diversified Investment Grade.

"Trebuie să înţelegi felul în care acţionează grupurile de investitori pentru a te putea proteja. Pentru noi, în acest context, a fost foarte benefic faptul că am început să construim un buffer în valute forte", a spus Nanu. 

Buffer-ul sau rezerva în valută din Trezorerie era la finalul lunii mai 2016 de 5,9 miliarde euro, potrivit unor date publicate de Ministerul Finanţelor, iar potrivit unor declaraţii oficiale se află la un nivel similar şi în prezent. 

Intrarea titlurilor de stat româneşti în indicele internaţional i-a făcut pe mulţ investitori străini să investească în datoria statului român.

"A fost o schimbare uriaşă pentru noi. Într-o singură lună am ajuns de la o pondere a investitorilor străini (în titlurile de stat româneşti) de 5% la o pondere de circa 25%. Binenînţeles, acest lucru a adus multe beneficii, dar şi mai multă volatilitate, când piaţa se mişcă", a afirmat Nanu, la conferinţa Euromoney de la Viena. 

Oficialul a mai spus că includerea titlurilor de stat româneşti a sporit şi riscurile financiare pentru România. 

"A sporit riscurile de refinanţare a crescut riscul unor evenimente la data scadenţei", a mai spus şeful Trezoreriei. 

Pe aceeași temă