Sari la conținut
News Alert

Legi populiste. Doar una îşi produce efectele

2016 a fost anul extremelor pentru băncile din România. În aşteptarea alegerilor s-au conturat legi ce pot trece cu uşurinţă drept populiste, însă numai una, darea în plată, a şi început să-şi producă efectele. Deşi bancherii şi-au calculat pierderi uriaşe, 2016 are şanse mari să fie cel mai bun an din istoria sistemului bancar românesc. Cele mai mari nume ale industriei şi-au crescut profiturile cu procente de două cifre însă aici s-a ajuns după multe sacrificii. Numai anul acesta băncile au scos din portofolii credite restante de peste un miliard de euro.

Darea în plată, conversia creditelor în franci şi insolvenţa personală. Trio-ul legilor care trebuiau să-i protejeze pe debitori a fost privit ca un cutremur în sistemul bancar însă magnitudinea va putea fi calculată abia în viitor. Asta fiindcă doar prima a şi intrat în vigoare. De una singură însă, darea în plată a născut deja controverse mari - din cei care au apelat la noua lege 40% sunt cu plata ratelor la zi, ceea ce pune sub semnul argumentul că sunt protejate cazurile sociale. Ba mai mult, o cincime din notificările de dare în plată sunt pentru o a doua locuinţă iar băncile spun că au clienţi care au încercat să dea în plată şi opt locuinţe.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Din cele 3907 notificări avem un număr de 404 debitori care au notificat cel puțin două credite, sunt câțiva care au notificat chiar mai mult”.

64 de mii de euro e valoarea creditului mediu pentru care s-a cerut darea în plată, adică de două ori mai mare decât creditul ipotecar mediu luat în România. O analiză a Institutului pentru Politici Publice arată că 17% din cereri sunt pentru împrumuturi mai mari de 100.000 de euro.

Dinspre bănci a curs cu contestaţii, iar CCR a admis deja două sesizări de neconstituţionalitate. La Curtea Constituţională a fost trimisă şi legea conversiei creditelor în franci elveţieni însă o decizie a fost amânată. La mijloc sunt 54 de mii de credite în franci cu un sold total de 5,7 miliarde de lei. Conversia la cursul istoric ar face ca două bănci să aibă mari probleme de solvabilitate, spune BNR, şi i-ar aduce sistemului o pierdere de 2,4 miliarde de lei.

După luptele purtate pe conversia creditelor şi pe darea în plată, bancherii au lăsat armele jos în faţa legii insolvenţei persoanei, care le-ar forţa să amâne cinci ani de zile executarea silită a restanţierilor.

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Băncilor: „Acum aproape un an am solicitat implementarea sau aplicarea mai devreme a legii - asta înseamnă că industria bancară s-a simţit în stare cu totul să aplice această lege".

Falimentul personal însă a fost amânat. Din nou. Deşi trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie, în întreg anul 2016 nu s-au putut pune la punct normele de aplicare şi comisiile de insolvenţă aşa că termenul e azvârlit in august anul viitor.

Un an de incertitudini legislative însă se încheie cu rezultate financiare surprinzător de bune. Sistemul bancar românesc e aşteptat să înregistreze cel mai profitabil an din istorie. Pe primele nouă luni băncile au câştigat 3,7 miliarde de lei - un profit cu 60% mai mare decât în urmă cu un an. BRD a înregistrat o creştere uriaşă de 68% iar BCR, cea mai mare bancă din sistem, de 26%.

Şi au rezultate bune în condiţiile în care şi-au făcut curăţenie în portofolii. Rata creditelor neperformante a ajuns la doar 10%, nivelul de dinainte de criză, iar potrivit companiei de recuperare a creanţelor Top Factoring, în acest an băncile au scos din bilanţuri credite de 1,1 miliarde de euro.

Dincolo de însănătoşirea portofoliilor, băncile s-au bucurat şi de relansarea puternică a creditării. Cele mai recente date ale Băncii Naţionale arată că volumul creditelor în lei luate de populaţie a crescut cu 26% în octombrie faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

În ultimul an bancile au oferit împrumuturi imobiliare de peste zece miliarde de lei, adică cu o cincime mai mult decât anul trecut, însă banca naţională arată că jumătate dintre debitori au venituri sub medie şi un grad de îndatorare periculos de mare. E un profilal debitorului care poate sa aduca pierderi majore în viitor.

Se acumulează riscuri şi în acelaşi timp sistemul începe să se concentreze tot mai mult în jurul unui număr mai mic de bănci. 90% din profitul înregistrat după primele noua luni e făcut de numai şase bănci. Asta în timp ce altele au disparut cu totul. Dupa trei runde de negocieri ratate, Volksbank a fost înghiţită de Banca Transilvania iar Carpatica a fost preluata de Nextebank.

Febra cumpărăturilor ar putea continua cu băncile greceşti prezente în România. Grupurile mamă au discutat fuziuni şi vânzări în diverse formule însă, momentan, nu s-a concretizat nimic. Marii jucători însă sunt pregătiţi să cumpere. Acum se ridică întrebarea dacă în urma tranzacţiilor sistemul se consolidează sau, din contră, îşi concentrează riscurile.