Jumătate din aeroporturile României au cel mult două zboruri pe zi

Românii călătoresc tot mai mult cu avionul. Record de pasageri, în 2025, pe aeroporturi

Sorin Grindeanu apără decizia PSD de a vota moțiunea împotriva Dianei Buzoianu: „În același mod vom acționa”

Haos pe aeroporturile europene. Val de greve în prag de sărbători

Jucării cu vopsea toxică și materiale care se desprind ușor, confiscate în vama din Portul Constanța

36 de ani de la Revoluția din 1989. Pe 16 decembrie, timișorenii au strigat „Jos Ceaușescu”

Nicușor Dan, despre negocierile de pace în Ucraina și apărarea UE: „Sunt destul de pesimist cu privire la intenția Rusiei”

Pe urmele eroilor de la Timișoara. Zeci de elevi au participat la o vânătoare de indicii pe traseul Revoluției din 1989

Sărbători cu liste lungi de cadouri. Cum explică psihologii dorința părinților de a cumpăra multe daruri pentru copii

Atelierul din inima Transilvaniei, unde tot timpul anului este Crăciun. Cum sunt realizate globurile care se vând apoi în toată lumea

Opt din cele 16 aeroporturi ale României au cel mult două zboruri pe zi. Pistele vechi şi nereparate, dar şi aerogările de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu ţin departe de ele companiile aeriene şi pasagerii.

„Este o nevoie importantă de investiţii, având în vedere că majoritatea pistelor sunt vechi. Pentru dezvoltarea aeroporturilor în următorii zece ani este nevoie de cel puţin 200-300 milioane de euro pentru piste, terminale, infrastructură”, a declarat David Ciceo, preşedintele Asociaţiei Aeroporturilor din România.

Banii europeni ar putea reprezenta o soluţie, dar nu pentru toată lumea.

„Finanţarea pentru aeroporturi nu se va face dacă în zonă există unul mai mare, la o distanţă de mai puţin de 200 de kilometri”, a explicat Marian Buică, secretar de stat în ministerul Transporturilor.

Aşa că aeroporturile mici, precum cel din Tulcea situat la aproape 100 de kilometri de cel din Constanţa, nu se pot moderniza cu fonduri europene. Nici companiile private nu au motive să fie interesate să facă investiţii, din moment ce într-un an de zile i-au trecut pragul doar 378 de oameni. Aşa că soluţia rămân banii de la stat.

„Nu, nu toate pot supravieţui. Unele vor reuşi abia în câţiva ani să-şi atingă acel break even şi să trăiască singure”, a spus Aleodor Frâncu, director general ROMATSA.

Şi asta în condiţiile unei schimbări de strategie. Regionalizarea va cuprinde şi aeroporturile din România. Cele de mici dimensiuni vor deveni sateliţi ai aeroporturilor din marile oraşe.

Deocamdată lucrări de modernizare se fac doar la aeroporturile care au ştiut cum să convingă companiile aeriene să zboare de pe ele. Un exemplu este Clujul.

„În 1996 am avut 36.000 de pasageri, anul acesta am depăşit un milion. Am reuşit să dezvoltăm infrastructura. Este prima pistă după Revoluție total construită. Aproape 40 de milioane de euro doar investiția noastră”, a afirmat David Ciceo, directorul general al aeroportului din Cluj.

În timp ce Clujul atrage curse, alte aeroporturi le pierd. Pentru că traficul s-a redus și nu mai sunt considerate profitabile, compania naţională Tarom a decis să renunţe la cursele din Bucureşti spre Sibiu şi Târgu-Mureş. În primele şase luni, de pe cele 16 aeroporturi ale României au decolat şi au aterizat cu 5% mai puţini pasageri.