Muncitorii est-europeni, acuzați de concurență neloială

Ursula von der Leyen susține eliminarea vetoului în deciziile UE, după victoria lui Peter Magyar în Ungaria

Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță, apel la Peter Magyar: Trebuie urgent să deblocheze fondurile UE

Pete Hegseth a vrut să citeze din Biblie, dar a parafrazat o replică din filmul „Pulp Fiction“ al lui Tarantino

„Suntem la începutul unei crize”. Președintele preia rolul de mediator, dar critică tensiunile PSD - PNL: „Ne-am întors la lupta veche”

Ce spune Nicușor Dan despre un guvern minoritar și despre un executiv cu AUR

Pe cine vor românii premier și ce cred că ar trebui să facă Nicușor Dan în conflictul Grindeanu vs. Bolojan (Sondaj)

Incendiu puternic într-un bloc din Craiova. Mai mulți locatari au fost evacuați

Educatoare acuzată că ar fi bătut, amenințat și jignit copiii

Un tânăr din Brașov a demisionat din corporație și și-a urmat visul. Povestea lui inspiră zi de zi

Angajaţii est-europeni sunt acuzaţi de concurenţă neloială atunci când lucrează pe salarii mici în fermele, şantierele şi abatoarele din ţările occidentale. Ca să elimine această problemă, comisarul european pentru muncă, Marianne Thyssen, va prezenta mâine o serie de măsuri bazate pe principiul „pentru muncă egală, salariu egal”. Ceea ce înseamnă că un român care culege căpşuni în Spania nu va putea să primească un salariu mai mic decât un spaniol care prestează aceeaşi meserie.

Planul Comisiei Europene sună bine, dar va fi greu de implementat. Angajarea pe bani mai puțini este efect direct al discrepanţelor dintre economii. Totul începe cu dorinţa firmelor occidentale de a avea acces la forţă de muncă mai ieftină.

Un constructor din Belgia, de exemplu, poate să subcontracteze lucrările de pe şantier către o companie care lucrează cu angajaţi români sau bulgari. De multe ori, patronii acestor firme sunt tot est-europeni care ştiu unde să găsească oameni dispuşi să muncească pe bani puţini. Salariile acceptate sunt uneori cu 50% mai mici decât în ţările în care ajung să lucreze. Dacă un francez ar primi 1.400 de euro pe lună pentru un loc de muncă în construcţii, un român ar fi dispus să lucreze pe un şantier din Franţa pentru doar 700 de euro. Salariul este de două ori mai mare decât cel din România, iar în perioada contractului, muncitorii dorm în barăcile din apropierea construcţiei, aşa că sunt scutiţi de costul cazării.

Detaliile planului întocmit de comisarul european pentru muncă nu sunt cunoscute încă, dar ar trebui să îi forţeze pe angajatori să elimine acest decalaj al salariilor. Ceea ce ar limita însă accesul angajaţilor din România şi Bulgaria la piaţa muncii din vestul Europei. Companiile occidentale nu vor mai avea interesul să lucreze cu angajaţi est-europeni dacă au salarii la fel de mari ca ale localnicilor.

Singura şansă a românilor este că uneori prestează meserii de care vesticii se ţin departe uneori, cum ar fi cele din agricultură.

Aşa-numitul dumping social este o temă aprinsă de dezbatere între ţările din Vestul Europei. În 2013, Belgia a reclamat la Comisia Europeană faptul că abatoarele din Germania folosesc angajaţi români prost plătiţi, ceea ce a dat peste cap industria cărnii în toată regiunea. Abatoarele belgiene au început să facă disponibilizări după ce a devenit mult mai rentabili pentru procesatori să tranşeze carnea în Germania. Iar acesta a fost doar un exemplu.

În unele cazuri nici măcar nu sunt respectate regulile occidentale privind salariul minim şi condiţiile de muncă. Iar aceste ilegalităţi nu vor fi oprite de noile reguli de la Bruxelles, ci de controale mai stricte în ţările vestice. Regulile mai stricte vor avea efectul contrar, creşterea muncii la negru.