Problemele agriculturii româneşti: Fermierii nu au spaţii de depozitare şi procesare, aşa că vând producţia la preţuri de nimic
Exporturile de cereale ale României au atins un nivel record anul acesta. Ar fi putut rămâne în ţară, dar fermierii nu au silozuri, aşa că au fost nevoiţi să le ofere la preţuri de nimic intermediarilor. Este problema întregii agriculturi româneşti.
Chiar şi atunci când are un an agricol bun, România importă fructe şi legume, care ajung de obicei în ţară deja transformate în conserve, brânză sau făină. Iar asta se întâmplă în timp ce recoltele româneşti pleacă peste hotare. Intermediarii exportă laptele, fructele, legumele şi cerealele pe care le cumpără ieftin de la fermierii fără spaţii de depozitare şi procesare. Fermierii care nu au unde să îşi ţină producţia agricolă sunt foarte mulţi, şi nici măcar nu ştiu să se asocieze astfel încât să poată vinde în marile centre comerciale, unde majoritatea alimentelor de pe rafturi sunt de import.
Lipsa unor fabrici de procesare şi faptul că fermierii nu au suficiente depozite pentru a-şi ţine producţia de cereale face ca aceştia să vândă ieftin la momentul recoltării, direct de pe ogor, apoi să cumpere la preţuri piperate. Cerealele, spre exemplu, sunt cumpărate de intermediari, care le vând apoi pe pieţele internaţionale la un preţ mult mai mare.
Imensul potenţial agricol al României nu înseamnă aşadar mai nimic pentru consumatorul de rând, dacă mai mult de jumătate din ceea ce punem în farfurie vine din import. „Activitatea a fost sezonieră, legată de un boom de producţie într-o anumită perioadă a anului. Am plâns după acele produse pe care nu am ştiut să le depozităm”, spune Mihai Panait, preşedintele Asociaţiei Consumatorilor de Produse Alimentare.
Doar în perioada iulie-septembrie, am vândut străinilor 2 milioane de tone de grâu în valoare de 377 de milioane de euro, un record în ultimii şapte ani. Pentru că această cantitate reprezintă jumătate din consumul României, concluzia este că am vândut ieftin şi că vom importa grâu sau făină la preţuri mai mari în această iarnă. Concret, comercianţii de cereale care au silozuri sunt cei care culeg tot profitul.
Nu este singurul sector în care străinii cumpăra ieftin materiile prime, le prelucrează şi ni le vând apoi la preţuri de trei ori mai mari. Cele câteva fabrici de procesare a laptelui au dat faliment în ultimii an. Din cele 400 de unităţi existente în urmă cu cinci ani au dispărut peste 100, aşa că acum importăm 102.752 tone de lapte şi exportăm doar 19.067 tone.Cei mai mulţi agricultori sunt prea mici pentru a-şi vinde laptele sau brânza în magazine deschise chiar la poarta fermei, aşa cum se întâmplă în alte ţări europene precum Franţa.
Doar în primele şase luni, România a exportat 16.658 de tone de brânză. În tot acest timp, au intrat în ţară peste 19.423 de tone de brânză.Preţul nu este mic: de la poarta fermei până la consumator, lactatele de scumpesc de trei ori.
Business Club
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
