România, cea mai risipitoare ţară din UE

Reacția Kremlinului, după înfrângerea în alegeri a lui Viktor Orban

Tisza, partidul lui Peter Magyar, obține majoritatea calificată în Parlament

Vreme capricioasă în următoarele două săptămâni: 21 de grade, dar lapoviță și ninsoare la munte

Anchetă în Brăila după ce doi polițiști s-au filmat dansând pe manele în autospeciala MAI, în timpul programului

Cine este Peter Magyar, viitorul prim-ministru al Ungariei

Doi tineri de 20 de ani au murit, după ce mașina în care se aflau s-a lovit de un copac și s-a răsturnat, în localitatea Ciolpani

Incident la metrou, luni dimineață: un vagon s-a umplut de fum, pasagerii au coborât în stație

Budapesta, transformată în arenă de petrecere după alegerile care au pus capăt erei Orban

În comă, după ce a fost lovit de clopot în noaptea de Înviere

România îşi anulează un mare avantaj competitiv şi am putea plăti scump pe termen lung. E una din puţinele ţări care nu depinde de gazele Rusiei şi ţara care are printre cele mai mari suprafeţe împădurite, însă avem un ritm mare la consumul resurselor şi mai grav e că nu facem mare lucru cu ele. România e pe ultimul loc în Uniunea Europeană la productivitatea materiilor prime, cu doar 0,63 echivalent euro pe kilogram, potrivit datelor Eurostat. Vecinii maghiari sunt de aproape trei ori mai productivi, iar olandezii îşi folosesc resursele de șase ori mai eficient.

Diferenţa o face tehnologia. România nu e printre cei mai mari producători industriali, dar are una dintre cele mai energofage sectoare industriale din uniune. La fabricile prost echipate se adaugă reţelele învechite de transport a energiei, pierderile uriaşe din sistem şi clădirile care consumă multă căldură, dar nu sunt niciodată calde. România e cea mai risipitoare ţară din Uniunea Europeană. Mai grav e că şi-a ratat cu brio şansele de a se eficientiza.

Între 2002 şi 2008, când economia creştea, productivitatea resurselor scădea. Cu 7 procente din 2002 până în 2005, după care a urmat o prăbușire de 24% până în 2008. Cursdeguvernare.ro punctează faptul că într-o perioadă de avânt economic România s-a dezvoltat extensiv, nu intensiv - modul de utilizare a resurselor nu a contat, tehnologia eficientă a fost ultima grijă a industriei ,iar noile produse au venit cu o valoare adăugată mică.

Criza a generat o oarecare revenire la realitate. Pe fondul eforturilor de reducere a costurilor s-a încercat limitarea consumului de materii prime, dar fără a limita şi producţia. Însă evoluţia României tot slabă a fost. Doar Estonia s-a mişcat mai greu, în vreme ce ţările cel mai grav lovite de criză au reuşit să reducă enorm risipa. În 2013, România tot a rămas cu 11 procente în urma nivelului de productivitate din 2005, în vreme ce Spania l-a crescut cu 130%, Cipru cu aproape 100% şi Irlanda cu peste 80 de procente.

Pe cap de locuitor, românii consumă acum mai multe materii prime decât englezii şi italienii la un loc - 22,9 tone, de două ori şi jumătate mai mult decât olandezii şi de aproape trei ori mai mult decât spaniolii. Pe cap de locuitor consumăm mai multe resurse decât Germania.

Consumăm de 2,5 ori mai multă energie pe unitatea de produs intern brut faţă de media europeană iar îmbunătățirea eficienței energetice ar putea aduce economii de 6 miliarde de euro. Suma ar echivala cu o creştere a PIB-ului cu circa 5%, arată calculele Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti. Marea problemă este ratarea şansei de a fi competitivi sau de a face economii pentru a folosi banii la altceva.