România era al patrulea exportator mondial de cânepă înainte de 1989. Astăzi, planta se mai cultivă pe doar 23 de hectare
O industrie altă dată prosperă a dispărut în anii de după Revoluţie. Până în 1989, ţara noastră a ocupat locul patru în lume în topul exportatorilor de cânepă.
„A fost o cultură tehnică, extraordinar de importantă. În același timp, produsul de cânepă, fibra, este o fibră de excepțională calitate, net superioară altor plante textile, chiar fibrei de bumbac în unele privințe”, spune Valeriu Tabără doctor inginer agronom la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.
Însă cânepa a fost încadrată în categoria plantelor narcotice. Astfel că fermierii au nevoie de numeroase aprobări ca să cultive cânepa textilă folosită la fabricarea hainelor. Descurajaţi de birocraţie, mulţi dintre ei au renunţat şi au înlocuit culturile cu rapiţă sau porumb.
„După măsurile luate, cânepa e ca și o sperietoare pentru cultivator. Eu cred că s-a greșit puțin de la început, când cânepa a fost asimilată industriei drogurilor”, crede Fănel Constantin Tarjoc, directorul Stațiunii de Cercetare Agricolă Lovrin.
Fabricile care au rămas să producă ulei de cânepă sunt nevoite să aducă materia prima din import, din Franţa sau China. Cu preţuri pe măsură.
Înainte de Revoluţie, România cultiva cânepă industrială pe 55.000 de hectare, din care 10.000 erau în judeţul Timiş. Astăzi se cultivă pe mai puţin de 23 de hectare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
