Scandal între acționarii Hyundai. Cum se conduc companiile sud-coreene

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Cât de bogați vor fi urmașii fondatorului Hyundai e ultima problemă a celor care investesc bani în companie.

Ei vor că Hyundai să crească, să fie tot mai profitabilă şi să câştige din dividende. Doar că în Coreea de Sud acționarii controlează prea puţin compania. Puterea de decizie o are familia fondatoare prin mecanisme cel puţin obscure. În presa locală au ajuns discuţii de la ședința în care acționarii erau anunţaţi că se va cumpăra un teren în Gangnam, cea mai scumpă zonă din Seoul. Nu li s-a spus cât costă, ci doar că banii nu sunt o problemă și, în plus, fac un mare bine ţării, fiindcă îl cumpără de la o companie de stat cu mari probleme financiare. Preţul a fost de trei ori mai mare decât preţul pieţei.

Totuși, preşedintele și fiul său din poziţia de vicepreşedinte s-au declarat foarte mândri că fac o investiţie de care compania se va bucura o sută de ani. Acționarii nu au fost la fel de entuziasmaţi.

Preţul acţiunilor s-a prăbuşit imediat după decizia conducerii. Valoarea celor trei companii care au finanţat achiziţia -Hyundai Motor, Kia Motors şi Hyundai Mobis - a scăzut cu 8 miliarde de dolari imediat după anunţ. Astfel de trofee cumpărate pe banii companiei au atras critici din partea unui acţionar din Olanda, care face presiuni pentru un management raţional. A propus ca structura de conducere să fie modificată, iar interesele investitorilor să fie protejate.

Astfel de ieșiri sunt însă foarte rare în Coreea de Sud. Ședințele cu marii acţionari sunt făcute doar de formă și de cele mai multe ori președintele nu vine. În Coreea de Sud, cultura corporatistă aproape nu există. În schimb, există cultura așa-numitelor cheabol - conglomerate uriaşe cu afaceri în orice, de la construcţia de nave la parcuri pentru copii, controlate de fondator, împreună cu membrii familiei. Ei pot avea participaţii foarte mici, dar controlul le aparţine în totalitate. Îi ajută o structura ameţitoare de participaţii încrucişate care atârnă inevitabil de voinţa fondatorului.

Cea mai puternică familie din Coreea de Sud e cea care controlează Samsung. Lee Kun-hee, omul care conduce imperiul, deţine mai puţin de 5% din Samsung Electronics. Dar el controlează compania prin faptul că deţine 46% din Cheil Industries și 19% din Samsung Life Insurance, care e cel mai mare investitor în Samsung Electronics, care, la rândul lui, investeşte în Cheil. Pentru occidentali, structura seamănă cu un bol de spaghetti.

Deși toate aceste companii sunt entităţi diferite, cu acţionari diferiţi, ajung inevitabil să urmeze strategia de afaceri decisă de fondatorul conglomeratului care le controlează pe toate. Șefii Hyundai au promis că vor urca stilul de management la standarde internaţionale, dar investitorii aşteaptă rezultate palpabile. Momentan, preţul acţiunilor e cu 20% mai mic decât înaintea cumpărării terenului de miliarde de dolari.