STATISTICĂ. Gazele, în topul scumpirilor din ultima lună

Preţurile au scăzut în medie cu 0,34 la sută luna trecută faţă de iunie, datorită recoltei bogate. S-a văzut, de altfel, în pieţe şi în magazine, că la produsele alimentare avem cele mai mari ieftiniri. În schimb, cele mai mari creșteri se înregistrează la gaze și la cheltuielile pentru apă, canal și salubritate, arată datele Institutului Național de Statistică.

Preţurile de consum sunt în scădere cu 0,34% în iulie față de iunie 2013.

Astfel, preţurile alimentelor au scăzut în medie cu 1,62% în iulie. Cel mai mult s-au ieftinit legumele și conservele de legume, cu 13,34%. Și prețurile la fructe și conserve de fructe au scăzut în iulie, cu 4,49%.

O ușoară scădere a prețurilor se înregistrează și la ulei și grăsimi, cu 0,84%.

Această scădere era prevăzută de specialiștii de la BNR, fiind pusă pe seama anului agricol bun.

Faţă de luna iunie, preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5%, respectiv cu 0,3%.

Cele mai mari scumpiri au fost la gaze naturale. Prețurile au crescut cu 7,92% în iulie față de luna precedentă.

Și cheltuielile cu apa, canalul și salubritatea au crescut în iulie cu 3,03%.

Banca Naţională a României a redus săptămâna trecută prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

În iunie, preţurile de consum ale populaţiei au stagnat faţă de luna anterioară, rata anuală a inflaţiei plasându-se la 5,37%.

De ce a crescut prețul gazelor

Conform calendarului guvernamental, prețul gazelor a crescut, de la 1 iulie, cu 8 la sută pentru consumatorii industriali și cu 3 la sută pentru cei casnici. O a doua etapă a scumpirii gazului urmează la 1 octombrie.

România analizează, după ce OMV a anunţat că proiectul Nabucco a eşuat, diverse scenarii privind perspectivele resurselor interne de gaze naturale şi conectarea la piaţa regională de profil, iar gazele din Marea Neagră şi cele de şist au potenţialul de a creşte independenţa energetică naţională.