Terenurile agricole din vestul ţării au ajuns la preţuri record, de 15 ori mai scumpe decât în anul 2000
Cu fler în afaceri şi ajutaţi de specialişti în agricultura modernă, ei au pus bazele unor explotări pe suprafeţe întinse, unde un hectar a ajuns să coste chiar şi 7.000 de euro. Asta înseamnă de 15 ori mai mult faţă de anul 2000, când italienii, germanii, belgienii şi olandezii au început primele investiţii în agricultura din sud-vestul României.
Sebastian Stoppa lucrează pentru o firmă italiană. Patronul său a intuit, încă de la sfârţitul anilor '90, valoarea treneurilor agricole din vestul României şi a ştiut să profite. „Terenul a fost mai ieftin decât în celelalte părţi din Comunitatea Europeană, datorită faptului că România are foarte mult pământ agricol. În Italia terenul agricol e foarte puţin”, a spus Sebastian Stoppa, reprezentantul unei ferme agricole.
La început, terenul era cumpărat cu câteva sute de euro. Aşa a ajuns patronul lui Sebastian Stoppa proprietar peste 10.000 de hectare, pe care a putut construi una dintre cele mai mari exploatări agricole din Timiş. De trei ani, Sebastian s-a mutat în România, pentru a superviza de aproape afacerea. Vorbim despre culturi de grâu, soia, floarea soarelui sau porumb şi de o cifră de afaceri de 6 milioane de euro.
„Noi vindem cereale în Ungaria, în Italia, în Germania şi în România. 50% vindem în România, 50% vindem în străinătate. Străinii au adus foarte mulţi bani din străinătate şi au investit aici”, a adăugatSebastian Stoppa.
Vestea despre pământul magic al Banatului şi despre afacerile profitabile s-a răspândit, iar preţurile de tranzacţionare au început să crească.
„Începând de la Cărpiniş, Bercsău, Jimbolia, până la Sânicolau Mare, incluzând Lovrin, Periam, Gottlob, această zonă este numită triunghiul de aur al Banatului pentru că este cea mai fertilă”, mai spus Sebastian Stoppa.
„Valoarea unui hectar de teren agricol în vestul ţării, undeva între 4.000 şi 7.000 de euro”, a spus Puiu Bălan, reprezentantul unei agenţii de vânzări de terenuri şi imobile.
Chiar şi la asemenea preţuri, cererile sunt tot mai multe. În ultimul timp, în zonă au apărut investitori din Germania, Belgia şi Danemarca sau chiar din ţările arabe şi Asia.
„Pentru vânzarea terenurilor agricole pe legea 17 avem înregistrate până azi-dimineaţă 1.300. Numărul este în creştere”, a spus Ionică Prohab, reprezentantul Direcţiei Agricole Timiş.
Din păcate, în această cursă a puterii financiare, cei care pierd sunt fermierii români.
„Am cumpărat în jur de 50 de hectare şi îmi pare rău că nu am cumpărat atunci când preţurile erau mult mai mici. Acum, preţul pământului a ajuns la un nivel destul de ridicat”, a adăugat Samson Popescu, agricultor.
Anul trecut, judeţul Timiş a înregistrat o producţie de peste patru mii de kilograme pe hectar la grâu, porumb şi orz, iar la orzoaica de toamnă, aproape cinci mii de kilograme pe hectar.
Potrivit datelor de la Direcţia Agricolă, Timişul şi Aradul au o suprafaţă de peste un milion de hectare pentru cultivarea cerealelor, iar asta face ca şi recolta în vestul ţării să fie cea mai mare din ţară. Producţia totală de grâu în 2013 a fost de aproape 600.000 de tone, în timp ce Aradul a dat peste 300.000 de tone de grâu, faţă de 7.000 de tone în Maramureş, de exemplu. Investitorii străini, în specil intalieni, deţin un sfert din suprafeţe, dar concentrate în cele mai intinse exploatări.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
