Cerințele jonglate la licitația PPP pentru autostrada Ploiești – Brașov

Comisia Națională de Prognoză (CNP) a modificat condițiile de calificare la licitația PPP pentru Ploiești – Brașov, modificări care pot deschide unor regi ai asfaltului ușa participării la procedură. Modificarea cerințelor în cursul procedurii poate fi însă oricând motiv întemeiat pentru un participant pentru a contesta atribuirea contractului.

Nu cinci ani, ci zece ani este durata în care un constructor a executat „construcții în infrastructura rutieră, similiare cu cele supuse procedurii de atribuire” și/sau contract de PPP și nu 680 milioane euro (însumat pe perioada 2016-2017, deci o medie pe an de 340 milioane euro), ci doar 113,33 milioane euro (medie 57 de milioane euro) trebuie să fie fluxul de lichidități al unei firme ce dorește participarea la acest PPP.

Modificările au fost aduse zilele trecute de către CNP documentației de licitație pentru PPP Ploiești Brașov. Există riscul ca acestea să fie făcute pentru a permite unor regi autohtoni ai asfaltului să intre la licitație.

Dacă niciun rege autohton al asfaltului nu are un PPP prin care să se califice, unii dintre ei au în schimb autostrăzi date în folosință, cu recepția făcută. Problema este că aceasta nu s-a întâmplat în ultimii cinci ani. Spre exemplu autostrada A3, sectorul Moara Vlăsiei -Ploiești, singura făcută de un contructor român ce are o valoare și complexitate ce se poate considera că sunt apropiate cât de cât de Ploiești – Brașov, a fost recepționată acum șase ani, în 2012.

La capitolul „flux de numerar”, 680 milioane de euro pe doi ani este în jurul cifrei de afaceri a celui mai mare constructor român de drumuri, mult peste cash flow-ul acestuia. Micșorarea drastică la 113 milioane euro va ușura accesul în licitație.

Aceasta ultimă modificare este cu atât mai greu de înțeles cu cât CNP pretinde că ar fi vorba de o formulă exactă pe baza căreia s-a stabilit această nevoie de licihidități. Astfel fluxul de numerar cerut participanților ar fi fost stabilit astfel: „valoarea estimată a contractului împărțit la perioada de derulare a contractului (patru ani) și înmulțit cu perioada solicitată de autoritatea contractantă (doi ani-2016-2017)”. Dacă s-a folosit formula precisă, cum s-a micșorat de șase ori fluxul de numerar cerut?

Potrivit CNP modificările ar fi necesare pentru a se pune de acord informațiile originale oferite de autoritatea contractantă cu cele apărute in Sistemul European de Achiziții TED. „Publicația de pe TED nu respecta informatiile originale oferite de autoritatea contractantă”, justifică CNP modificările aduse. TED este suplimentul pentru achiziții publice al Jurnalului Oficial al UE.

Dincolo de posibile resorturi ascunse ale modificărilor, se naște un alt pericol. Cel de anulare a licitației. Oricând o firmă care a pierdut licitația va putea obiecta în fața autorităților ce judecă legalitatea achiziției că a pierdut procedura din cauza modificărilor aduse pe parcurs. Firma va putea obiecta că a fost nevoită să întocmească oferta în pripă, în mai puțin de o lună, căci până la data modificărilor nu îndeplinea condițiile de participare.

Istoria ajustării din mers a unor cerințe de participare la licitație astfel încât anumiți constructori să poată îndeplini cerințele de participare este veche. În cazul autostrăzii Moara Vlăsiei - Ploiești în cursul procedurii a fost lărgită sfera condițiilor ce pot fi îndeplinite pentru a o firmă să poată fi primită la licitație. Condiția de realizare a unei autostrăzi similare s-a transformat în cursul procedurii în realizarea unei autostrăzi similare sau turnarea câtorva mii de tone de asfalt. Aceasta a permis intrarea în licitație a asocierii firmelor Euroconstruct Trading 98 (patron Dan Beșciu, Sorin Vulpescu) – Pa & Co (Costel Cășuneanu) și Spedition UMB (Dorinel Umbrărescu). Ulterior cele trei firme chiar au câștigat licitația și au deschis ușa intrării constructorilor români în contractele mari pentru autostrăzi.