Ionel Scrioșteanu, despre situația de pe Bâstroe: Până la finalul lunii aprilie ar trebui să știm dacă s-a făcut dragaj de adâncire

Sâmbătă se vor încheia măsurătorile pe al doilea pachet acceptat de partea ucraineană, care include și canalul Bâstroe, iar până la finalul lunii aprilie ar trebui să știm dacă s-a făcut doar dragaj de adâncire, a declarat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24.

Val de sesizări privind probleme la gaze în București, după explozia din Rahova. Distrigaz și firmele acreditate nu fac față

Un bărbat a fost înjunghiat mortal pe o stradă din Galați

Imagini spectaculoase în Marea Neagră: mii de meduze apar în apă, în decembrie

Livrarea pensiilor, o „povară” pentru Poștă: „Nu este un business sustenabil”. Compania de stat vrea să cucerească piața de curierat

Vremea în primul weekend de iarnă: azi vânt puternic și o zi caldă, răcire de sâmbătă

Strategia de securitate a SUA: Europa, în „declin civilizațional”, pusă pe planul doi

Avion de pasageri, în flăcări, pe un aeroport din Brazilia

Diana Buzoianu: Șeful de la ESZ m-a amenințat cu sindicatele dacă mă ating de el, spune că e un om periculos și are susținere politică

De ce refuză Victor Rebengiuc ca numele lui să fie acordat unei străzi, după ce va muri

„Ucrainenii susțin că au făcut doar dragaj de întreținere, nu de adâncire, iar măsurătorile noastre vin să verifice. Acum specialiștii români sunt pe o navă ucraineană, iar până sâmbătă vor finaliza acest sector”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Potrivit acestuia ar trebui să avem rezultatele investigațiilor până la finalul lunii aprilie. „Interpretarea datelor brute durează cam 10 zile, până la finalul lui aprilie ar trebui să știm.”

„Este greu să tragi concluzii din datele preliminare, e prematur să spun acum dacă s-a dragat sau nu. Am primit acces în toate zonele în care am solicitat, inclusiv pe alte brațe care nu-s nici Bâstroe, nici Chilia, inclusiv Solomonov, care e navigabil,” a precizat Ionel Scrioșteanu .

Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”:

A doua zi, pe 16 februarie, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei - care nu este una nouă - de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE a reamintit poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Premierul Nicolae Ciucă a reacționat și el în acest scandal, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări acolo. 

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat și el, spunând că „nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”. „Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis. El a acuzat că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei. 

La două zile de la intervenția lui Iohannis, premierul Ciucă a spus că „există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat”, dar că „nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat şi speculat politic”.

Editor : A.P.