La Bruxelles a început cea mai tensionată reuniune a Consiliului European din acest an, menită să împartă bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului European, că doreşte ca România să primească bani suficienţi pentru coeziune şi agricultură în viitorul buget multianual al UE.
"Este o negociere pe un buget unde fiecare încearcă să-şi maximizeze şansele. Ambiţia mea este să primim bani suficienţi pentru coeziune, să primim bani suficienţi pentru agricultură şi să avem un buget per total mai mare decât cel din perioada bugetară anterioară", a spus Iohannis, înainte de participarea la reuniunea extraordinară a Consiliului European, în care se discută cadrul financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 - 2027.
El a arătat că România va folosi foarte multe argumente pentru acest obiectiv.
"Vom utiliza foarte multe argumente. Sunt, evident, argumente care ţin de repartizarea banilor, argumente care ţin de contribuţie, argumente care ţin de dezvoltare, dar şi argumente cum sunt ale noastre, care ţin de politicile tradiţionale şi aşa mai departe. Toate acestea vor face parte din negociere", a menţionat Iohannis.
Şeful statului a reiterat că pentru România este extrem de importantă finanţarea consistentă pe Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună. El a arătat că se aşteaptă ca discuţiile din Consiliu să fie complicate în contextul în care există poziţii diferite cu privire la bugetul multianual al UE.
"În general, opiniile sunt destul de rezervate. Cei care dau mai mult decât primesc sunt de părere că se dă prea mult, cei care primesc mai mult, cum suntem noi, suntem de părere că primim prea puţin, iar pentru noi este extrem de important să avem o finanţare consistentă pe politica de coeziune şi pe agricultură, dar şi pe noi ne interesează să avem finanţate şi programele noi în ghilimele moderne - digitalizare, inteligenţă artificială, cercetare, mobilitatea studenţilor şi aşa mai departe. Un rol important în toată discuţia o va juca pregătirea pentru măsuri pe climă, pentru aşa-numitul Green Deal. Poziţiile sunt foarte diferite, abordările iniţiale sunt destul de dure la majoritatea participanţilor şi mă aştept la discuţii foarte complicate astăzi", a spus Iohannis.
Şeful statului s-a declarat sceptic cu privire la ajungerea la o soluţie referitoare la bugetul multianual în aceste zile.
"Îmi permit să fiu sceptic în această privinţă. Şansele de reuşită le evaluez undeva la 50-50", a adăugat el.
Liderii europeni încep un summit de două zile privind bugetul multianual al UE, la care trebuie să găsească soluţii pentru a umple golul financiar lăsat de pierderea contribuţiei britanice şi să împace divergenţele între finanţarea noilor priorităţi, precum combaterea schimbărilor climatice sau migraţia, şi politicile tradiţionale, în principal politica de coeziune şi politica agricolă comună, relatează Reuters.
Va fi o negociere lungă și dură
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că ''va fi o negociere lungă şi dură''. ''Pactul Verde european şi adaptarea Europei pentru era digitală - pentru noi este important ca cel puţin 25% din fonduri să fie cheltuite pe proiecte pentru Pactul Verde'', a precizat ea priorităţile executivului comunitar la această negociere. ''Întrucât bugetul este foarte strâns, noi resurse proprii ale UE ar scădea presiunea creată de plăţile pentru tranziţia ecologică şi digitală'', a sugerat Ursula von der Leyen, citată de Agerpres.
Liderii statelor contributoare nete care doresc plafonarea contribuţiilor la 1% din venitul naţional al statelor membre îşi menţin poziţia. ''Avem acum o cooperare puternică între statele cu abordare similară, Danemarca, Austria, Olanda şi Suedia colaborând îndeaproape pentru ca volumul bugetului să rămână la 1% şi să avem de asemenea un mecanism bun şi sustenabil privind rabaturile'', a spus premierul suedez Stefan Lofven.
Statele menţionate de Lofven au o ''abordare coordonată'', a confirmat premierul austriac Sebastian Kurz, care anterior a spus că la acest summit va susţine ''interesele contribuabilului austriac''.
În schimb, statele est-europene insistă asupra menţinerii unei finanţări corespunzătoare a politicii de coeziune.
''Am dormit bine, deci sunt pregătit pentru o noapte lungă aici'', a declarat la sosirea la summit preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda. ''Interesul ţării noastre este să dispună de suficiente fonduri pentru (politica de) coeziune. Vom fi foarte consecvenţi pentru convergenţa asupra plăţilor directe către fermieri'', a punctat el.
''Cred că aceste negocieri astăzi şi mâine, şi probabil în weekend, vor fi foarte dificile'', a spus la rândul său preşedintele eston Juri Ratas. ''Avem două priorităţi: plăţile directe pentru sprijinirea fermierilor şi Via Baltica'', coridorul rutier ce leagă statele baltice de Polonia şi Cehia, a indicat el.
''Discuţiile sunt dificile şi pentru că unele ţări insistă asupra unor noi obiective de cheltuieli, ele doresc schimbarea structurii bugetului şi în acelaşi timp reducerea cheltuielilor pentru politica de coeziune şi agricultură'', a explicat premierul polonez Mateusz Morawiecki. ''Din perspectiva noastră, nu poate exista deopotrivă o schimbare a structurii bugetului şi o diminuare a dimensiunii sale (...) Noi domenii de cheltuieli, precum cercetarea sau migraţia, apărarea sau inovaţia sunt politici importante, dar ele nu pot fi finanţate pe seama politicii de coeziune şi a politicii agricole comune'', a subliniat el.
Germania nu e mulțumită de negocieri
''Germania nu este mulţumită cu actuala stare a negocierilor, întrucât noi credem că nu s-a ajuns la un echilibru corect între contributorii neţi'', a spus cancelarul german Angela Merkel la sosirea la summit. ''Este clar că pentru convergenţă şi agricultură ar însemna mai mulţi bani din partea germană, dar trebuie să existe o împărţire echitabilă între contributorii neţi'', a insistat ea.
''Germania nu este mulţumită cu actuala stare a negocierilor, întrucât noi credem că nu s-a ajuns la un echilibru corect între contributorii neţi'', a spus cancelarul german Angela Merkel la sosirea la summit. ''Este clar că pentru convergenţă şi agricultură ar însemna mai mulţi bani din partea germană, dar trebuie să existe o împărţire echitabilă între contributorii neţi'', a insistat ea.
''Avem un interes particular ca noile state (din Est) să primească în continuare sprijin (...), dorim o agendă modernă (...), dar şi noile teme precum migraţia, protejarea frontierei externe, ajutorul pentru dezvoltare sunt importante'', a indicat Merkel.
Macron nu e de acord cu diminuarea bugetului
La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a dezaprobat diminuarea bugetului multianual, în opinia sa fiind ''inacceptabil să avem o Europă care compensează plecarea britanicilor prin reducerea propriilor mijloace''. ''Discuţia nu poate reuşi dacă insistăm pe un buget de 1%'', a atenţionat el.
Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, a remarcat faptul că ''ţările membre sunt încă departe una de alta''. ''Vom vedea dacă putem termina în acest weekend sau dacă va trebui să continuăm mai târziu. Este multă ambiţie în acest buget, dar să fim realişti. Marea Britanie a părăsit UE, ne aflăm aşadar într-o nouă poziţie'', a atenţionat ea.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care înaintea summitului a avut întâlniri bilaterale cu participanţii, a constatat la rândul său că ''sunt multe interese, multe temeri''. ''Ele sunt toate legitime, dar sunt convins că este posibil să facem progrese în orele şi zilele următoare'', a mai spus el.
Un buget mai mic, împărțit pe alte criterii decât până acum
Divergenţele privesc atât valoarea bugetului, cât şi distribuţia acestuia pe capitole. Comisia Europeană a propus un buget de 1,114% din venitul naţional brut al statelor membre, Parlamentul European de 1,3%, iar Charles Michel a propus un compromis la 1,074%, procente care sunt toate peste ce ar accepta grupul contributorilor neţi indicat de premierul suedez. Premierul olandez Mark Rutte a declarat la sosirea la summit că nu susţine această propunere de compromis.
De asemenea, mai multe state contributoare nete, printre care şi Germania, doresc o repartiţie a resurselor care să favorizeze noi priorităţi, precum cercetarea, apărarea, migraţia sau mediul, în detrimentul politicilor tradiţionale, respectiva politica agricolă comună şi politica de coeziune, cărora până în prezent li s-a alocat împreună circa 60% din buget.
Propunerea de condiţionare a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept, avansată de Comisie, sprijinită de Charles Michel şi care vizează în special Ungaria şi Polonia, aduce o complicaţie suplimentară la aceste negocieri.
Un alt subiect de divergenţă este practica rabaturilor la contribuţiile pentru bugetul comunitar, facilitate de care a beneficiat mai întâi Regatul Unit începând din 1984, în urma insistenţelor premierului Margaret Thatcher, de atunci şi alte state contributoare nete cerând şi obţinând astfel de rabaturi, printre ele fiind Germania, Austria, Suedia, Danemarca şi Olanda. Mai multe state, în frunte cu Franţa, cer eliminarea completă a acestei facilităţi.
Cât despre posibilele soluţii pentru a compensa golul financiar lăsat în bugetul UE de retragerea britanicilor, Charles Michel a propus taxarea plasticului nereciclat şi a emisiilor de carbon.
În final, cadrul financiar multianual trebuie aprobat în unanimitate de statele membre
