După zece ani de negocieri, statele lumii au ajuns la un acord istoric pentru protejarea oceanelor. Tratatul pentru Marea Liberă plasează 30% din mări în zone protejate până în 2030 și are ca scop protejarea și revitalizarea biodiversității marine, scrie BBC.
S-a ajuns la acest acord după 38 de ore de discuții, la sediul ONU din New York.
Negocierile au fost blocate ani de zile din cauza neînțelegerilor privind finanțarea și drepturile de pescuit. Ultimul acord internațional privind protejarea oceanelor - Convenția ONU privind dreptul mării - a fost semnat în 1982. Acel acord a stabilit o zonă numită marea liberă - ape internaționale în care toate țările au dreptul de a pescui, de a naviga și de a face cercetări - dar doar 1,2% din aceste ape sunt protejate.
Fauna marină în afara acestor zone protejate a fost expusă riscului din cauza schimbărilor climatice, a pescuitului excesiv și a traficului maritim. În ultima evaluare privind speciile marine, s-a constatat că aproape 10% sunt în pericol de dispariție, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN).
Prin tratat, în aceste noi arii protejate vor fi stabilite limite privind pescuitul, rutele de navigație și activitățile de exploatare a resurselor minerale de sub mări și oceane. Organizațiile de mediu și-au exprimat îngrijorarea că procesele de exploatare ar putea crea poluare fonică și ar putea fi toxice pentru viața marină.
Autoritatea internațională care supraveghează acordarea licențelor a declarat pentru BBC că „orice activitate viitoare pe fundul mării va fi supusă unor reglementări stricte de mediu și supraveghere pentru a se asigura că acestea sunt derulate în mod durabil și responsabil”.
Minna Epps, directorul echipei IUCN Ocean, a declarat că principala problemă a discuțiilor a fost împărțirea resurselor genetice marine, materiale biologice provenite de la plante și animale din ocean care ar putea fi folosite pentru produse farmaceutice sau în procese industriale. Națiunile mai bogate au în prezent resursele și finanțarea pentru a explora adâncurile oceanului, dar națiunile mai sărace au vrut să se asigure că toate beneficiile pe care le găsesc sunt împărțite în mod egal.
Robert Blasiak, cercetător la Universitatea din Stockholm, a declarat că marea provocare e că nimeni nu știe cât valorează resursele din oceane și, prin urmare, cum ar putea fi împărțite. „Dacă vă imaginați un televizor mare, cu ecran lat, și dacă doar trei sau patru pixeli de pe acel ecran gigant funcționează, acesta este nivelul de cunoștințe pe care le avem despre adâncul oceanelor. Am înregistrat aproximativ 230.000 de specii în ocean, dar se estimează că sunt peste două milioane”, a spus Robert Blasiak.
Laura Meller, din partea Greenpeace Nordic, a felicitat țările pentru că „au lăsat la o parte divergențele și au ajuns la un tratat care ne va permite să protejăm oceanele, să facem față schimbărilor climatice și să protejăm viețile și mijloacele de trai a miliarde de oameni”. „Aceasta este o zi istorică pentru mediu și un semn că, într-o lume divizată, protejarea naturii și a oamenilor poate câștiga în fața politicii”, a adăugat ea.
„Va dura ceva timp pentru ca tratatul să intre în vigoare. Țările trebuie să îl ratifice, apoi sunt numeroase organizații precum Comitetul științific și tehnic care trebuie să fie înființate”, a declarat Liz Karan, care coordonează activitatea de protejare a oceanelor din partea organizației Pews Trust.
Editor : G.M.
