Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene reprezintă genocid, spune procurorul general ucrainean. Oamenii din 14 regiuni și din capitala Kiev încă au probleme cu alimentarea cu energie electrică și căldura. Anchetatorii ucraineni investighează peste 49.000 de crime de război și agresiuni comise de ruși de la începutul invaziei. Preşedintele Volodimir Zelenski avertizează ucrainenii să se pregătească pentru o iarnă lungă şi grea, marcată de atacuri din partea Rusiei. În timpul nopții, rușii au atacat cu zeci de obuze regiunea Dnipropetrovsk.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI
Orașul Mikolaiv rămâne din nou fără apă potabilă, după un atac al rușilor
ACTUALIZARE 21.00 Orașul Mikolaiv din sudul Ucrainei a rămas din nou fără alimentarea cu apă, a anunțat primarul Oleksandr Sienkievych, potrivit CNN.
Sienkievych a declarat că o stație de pompare din Herson, orașul vecin, a fost avariată în urma unui atac al rușilor – iar orașul depinde acum de apă nepotabilă „pentru o perioadă nedeterminată de timp”.
Atacul face parte din campania rusă de atacare a infrastructurii ucrainene care furnizează apă, energie electrică și căldură, pe măsură ce se instalează iarna.
„Cu toții așteptam eliberarea Hersonului și a altor teritorii ocupate temporar. După aceea, sistemul de alimentare cu apă a fost reparat cu promptitudine, literalmente într-o săptămână”, a precizat Sienkievych.
El a precizat că lucrările de reparații au continuat la rețelele care au fost distruse de apa sărată.
„De îndată ce situația de securitate o va permite, vom restabili prompt stația de pompare și vom readuce apa potabilă în orașul Mikolaiv”, a mai spus primarul.
Olena Zelenska, despre violurile comise de ruși: Violenţele sexuale sunt „modul cel mai crud, mai animalic, de a demonstra o dominaţie”
ACTUALIZARE 20.00 Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a declarat luni că „violenţele şi crimele sexuale” fac parte din „arsenalul” rus, menit să-i „umilească pe ucraineni”. Aflată într-o vizită la Londra, ea a cerut un „răspuns global” din partea liderilor lumii.
După declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie, „oportunităţile ocupanţilor (ruşi) s-au extins pentru a-i umili pe ucraineni şi, din nefericire, violenţele sexuale şi crimele sexuale fac parte din arsenalul lor”, a afirmat Olena Zelenska.
Rusia a recurs la violenţa sexuală „sistematic şi făţiş”, a subliniat ea.
„De aceea este extrem de important ca aceasta să fie recunoscut drept crimă de război pentru a-i urmări (în justiţie) pe toţi agresorii”, a spus Prima Doamnă a Ucrainei, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Ea a insistat pentru un „răspuns global”.
„Sper că va exista un răspuns din partea lumii întregi pentru tot ceea ce se întâmplă în Ucraina în acest moment”, a pledat ea în timpul unei conferinţe organizate la Londra împotriva violenţelor sexuale în timpul conflictelor.
„Iniţiativa pentru luptă împotriva violenţelor sexuale în timpul conflictelor” se desfăşoară luni şi marţi la Londra, fiind organizată de guvernul britanic şi cu participarea de reprezentanţi din toată lumea.
Vineri, ministrul britanic al afacerilor externe James Cleverly, în vizită la Kiev, a anunţat noi ajutoare şi „o susţinere crucială pentru supravieţuitorii violenţelor sexuale comise de armata rusă”.
Potrivit Olenei Zelenska, violenţele sexuale sunt „modul cel mai crud, mai animalic, de a demonstra o dominaţie”.
„Toată lumea ştie că există un mare număr de violuri” comise de armata rusă în Ucraina, însă, potrivit Olenei Zelenska, victimele vorbesc şi mai puţin ca de obicei, din cauza războiului, de teamă că agresorii lor ar putea reveni şi reîncepe abuzurile.
„În acest moment, Biroul Procurorului (General al Ucrainei) anchetează peste 100 de cazuri” de presupuse crime sexuale, a anunţat Prima Doamnă, amintind că primul caz care a generat urmăriri penale este cel al unei femei violate de soldaţi care îi uciseseră soţul.
Guvernul ucrainean a lansat o celulă de sprijin psihologic pentru a ajuta victimele războiului, a precizat Olena Zelenska.
Stoltenberg: Războiul probabil se va termina la masa negocierilor, însă rezultatul lor depinde de situaţia de pe câmpul de luptă
ACTUALIZARE 19.00 Războiul din Ucraina se va termina la masa negocierilor probabil, însă rezultatul negocierilor depinde în totalitate de situaţia de pe câmpul de luptă, a declarat luni, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. El spune că o victorie a Rusiei ar reprezenta „o tragedie” pentru Ucraina, dar şi pentru lumea întreagă.
„În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, războaiele sunt greu de prevăzut. Am văzut că preşedintele Putin a făcut o mare greşeală strategică. A subestimat puterea, forţa poporului, dar şi a armatei, şi nivelului politic din Ucraina. A crezut că poate să preia controlul întregii ţări în doar câteva zile, după care trupele ruse au fost respinse din Kiev, apoi din Harkov, apoi din Herson. Sarcina noastră este să sprijinim Ucraina, pentru că ştim că singura modalitate de a obţine un rezultat pozitiv este să întărim capacitatea lor de luptă. La un moment sau altul, războiul probabil că se va termina la masa negocierilor, însă rezultatul negocierilor depinde în totalitate de situaţia de pe câmpul de luptă”, a precizat secretarul general al NATO, la finalul întrevederii avute la Palatul Cotroceni cu preşedintele Klaus Iohannis.
Ambasadoarea americană la NATO: SUA nu consideră necesar să declare Rusia drept stat terorist
ACTUALIZARE 18.30 Statele Unite nu consideră necesar în acest moment să declare Rusia drept stat terorist. O astfel de decizie s-ar putea dovedi chiar contraproductivă, pentru că ar risca să obstrucţioneze trimiterea de asistenţă umanitară în Ucraina şi exporturile de cereale din această ţară, a spus luni, la Bucureşti, ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith.
„Washingtonul consideră că acest lucru nu este necesar în acest moment”, a spus ea, reiterând poziţia exprimată de preşedintele american Joe Biden şi de alţi reprezentanţi ai administraţiei SUA, potrivit Agerpres.
„De fapt, (o astfel de decizie) ar putea fi contraproductivă, în sensul că ar putea încetini sau obstrucţiona capacitatea noastră de a trimite asistenţă umanitară în Ucraina sau exporturile de cereale din Ucraina”, a adăugat ea în cadrul unui briefing online cu presa internaţională, înaintea reuniunii miniştrilor de externe din cadrul NATO care va avea loc marţi şi miercuri la Bucureşti.
„Din acest motiv, focusul SUA, în strânsă colaborare cu mulţi parteneri şi aliaţi din întreaga lume, este de a folosi sancţiuni şi de a identifica mijloace pentru a suplimenta sancţiunile, cu scopul de a spori presiunea asupra (preşedintelui rus Vladimir) Putin şi asupra regimului său, dar şi de a găsi mijloace pentru a aplica presiunea asupra economiei. De fapt, pentru a împiedica armata rusă să construiască noi capabilităţi în contextul războiului. Aşadar, nu văd nicio mişcare, cu siguranţă nu în SUA, în direcţia” declarării Rusiei drept stat terorist, a explicat ambasadoarea SUA, ca răspuns la o întrebare privind posibilitatea ca NATO să discute despre o astfel de decizie.
UE va sancţiona țările care ocolesc sancțiunile împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 18.15 Uniunea Europeană are dreptul de a sancţiona eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei, pentru a garanta punerea în aplicare a acestora, a anunţat preşedinţia cehă a Consiliului UE.
Guvernele europene au adoptat „în unanimitate” decizia de a considera „o infracţiune” încălcarea sancţiunilor europene, se arată într-un comunicat al preşedinţiei UE, citat de AFP, potrivit Agerpres.
Concret, decizia va face posibilă sancţionarea ţărilor terţe şi a cetăţenilor acestora sau a entităţilor lor vinovate de eludarea sancţiunilor adoptate de UE împotriva Rusiei.
„UE a răspuns cu hotărâre la războiul neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. A adoptat un număr fără precedent de sancţiuni pentru a viza economia Rusiei şi a contracara capacitatea acesteia de a continua această agresiune”, a declarat ministrul ceh al Justiţiei, Pavel Blazek.
„Pentru a avea succes, punerea lor în aplicare necesită un efort comun, iar decizia de astăzi este un instrument esenţial pentru a garanta că orice încercare de eludare a acestor măsuri va fi oprită”, a adăugat el.
Europenii au adoptat opt serii de sancţiuni, în special oprirea achiziţiilor lor de petrol şi cărbune, pentru a priva Moscova de sursele sale de finanţare pentru războiul din Ucraina.
Stoltenberg, la Cotroceni: Suntem în cea mai mare criză de securitate dintr-o generaţie întreagă. Nu îl putem lăsa pe Putin să câștige
ACTUALIZARE 17.45 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat, luni, la Bucureşti, după întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis, că ne aflăm în ”cea mai mare criză de securitate dintr-o generaţie întreagă” şi a mulţumit României pentru ajutorul dat în cadul NATO şi pentru sprijinirea Ucrainei. Șeful NATO a subliniat că preşedintele rus, Vladimir Putin, nu poate fi lăsat să câştige.
„Suntem în cea mai mare criză de securitate într-o generație întreagă. NATO se află aici și vom face tot ce e necesar pentru a apăra toți aliații. Aici, la Bucureşti, miniştrii de externe ai NATO vor căuta modalităţi de a sprijini pe mai departe Ucraina şi de a face faţă presiunii Rusiei în Bosnia-Herţegovina, Moldova şi Georgia. V-aţi dovedit o gazdă generoasă pentru un număr uriaş de refugiaţi, aţi facilitat exportul a milioane de tone de cereale din Ucraina, pentru a uşura criza alimentară mondială. Aţi asigurat sprijin militar semnificativ Ucrainei. Nu îl putem lăsa pe Putin să câştige, pentru că asta ar arăta altor lideri că pot atinge ţeluri prin forţă şi ar fi o lume mult mai periculoasă pentru noi toţi. Este, deci, pentru interesul nostru propriu de securitate să sprijinim Ucraina", a spus secretarul general al NATO.
Aurescu a cerut, la reuniunea Liderilor de la München, o listă pragmatică de acţiuni pentru securitatea la Marea Neagră
ACTUALIZARE 17.30 Ministrul afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a pledat pentru o listă pragmatică de acțiuni transatlantice pentru securitatea la Marea Neagră, la reuniunea Liderilor de la München, care are loc la București.
Evenimentul a fost deschis de președintele Klaus Iohannis.
Reuniunea este parte a programului anual al prestigioasei Conferințe de Securitate de la München, fiind organizat în pregătirea Conferinței de Securitate de la München din luna februarie 2023, la un an de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina și are loc pentru prima dată în istorie în Europa de Sud-Est.
La eveniment participă, timp de două zile, peste 75 de invitați de nivel înalt din peste 25 de state, inclusiv România, printre aceștia numărându-se actuali şi foști oficiali, prim-miniștri, precum și miniștrii afacerilor externe din Albania, Croația, Slovenia, Macedonia de Nord, liderul opoziției din Belarus Sviatlana Tsikhanouskaya și mulți alții.
Noi imagini din satelit cu fortificațiile rușilor în estul regiunii Herson
ACTUALIZARE 15:37 Noi imagini surprinse de sateliții Maxar cu fortificațiile și tranșeele rusești din estul regiunii Herson au fost publicate pe rețelele sociale.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Tranșeele și fortificațiile sunt realizate în apropiere de Crimeea și sugerează că liderii militari ruși sunt îngrijorați în legătură cu o posibilă contraofensivă ucraineană care să avanseze spre peninsula ocupată ilegal în 2014. De asemenea, rușii au restaurat tranșeele din zona punctului de control Chonhar dintre Crimeea și regiunea Herson.
Şapte miniştri de externe ai ţărilor baltice şi nordice s-au deplasat luni la Kiev
ACTUALIZARE 14:30 Şapte miniştri de externe ai ţărilor baltice şi nordice s-au deplasat luni la Kiev pentru a-şi reitera sprijinul faţă de Ucraina care se confruntă cu întreruperi masive de curent cauzate de atacurile ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene, informează Reuters.
„Noi, miniştrii de externe ai Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Norvegiei, Suediei, suntem astăzi la Kiev, pentru (a exprima) deplina solidaritate cu Ucraina”, a scris şeful diplomaţiei lituaniene pe Twitter.
„În pofida ploii de bombe şi brutalităţii barbare a Rusiei, Ucraina va câştiga!”, a scris ministrul lituanian, postând o fotografie cu oficiali în gara feroviară din Kiev.
Cel mai recent bombardament intens al Rusiei, miercuri, a provocat cele mai mari pagube de la începutul conflictului, lăsând milioane de ucraineni fără lumină, apă sau căldură.
Rusia susţine că nu vizează populaţia civilă, iar Kremlinul a declarat că loviturile Moscovei asupra infrastructurii energetice sunt o consecinţă a refuzului Kievul de a negocia.
Ucraina cere ajutor Germaniei pentru evitarea penelor de curent
ACTUALIZARE 12.40 Noul ambasador al Ucrainei în Germania, Oleksii Makeiev, a solicitat luni Berlinului să furnizeze ţării sale devastate de războiul declanşat de Rusia echipamente pentru a preveni întreruperile de curent electric, precum şi mai multe arme, scrie Agerpres care citează DPA.
"Avem nevoie de generatoare şi transformatoare auto, care sunt în special afectate de atacurile ruseşti cu rachete", a declarat luni Makeiev pentru televiziunea publică ZDF.
În capitala ucraineană Kiev, a spus el, la ora actuală se furnizează curent electric doar câteva ore pe zi. Transformatoarele sunt necesare pentru a reduce valorile în reţeaua de înaltă tensiune pentru furnizarea energiei electrice.
Ucraina are suficiente rezerve de combustibil nuclear pentru doi ani, spune directorul Energoatom
ACTUALIZARE 12.30 Ucraina are rezerve de combustibil nuclear pentru o perioadă de doi ani, dă asigurări directorul companiei ucrainene nucleare Energoatom, Petro Kotin, scrie CNN.
Kievul nu a mai cumpărat combustibil nuclear din Rusia de la începutul războiului în Ucraina, şi s-a bazat pe propriile rezerve.
Gazprom nu-şi va reduce livrările de gaze către Republica Moldova, dar îşi rezervă dreptul s-o facă
ACTUALIZARE 11.30 Consorţiul rus de gaze Gazprom, care ameninţase că va reduce tranzitul de gaze prin Ucraina de la începutul acestei săptămâni, a anunţat că va menţine totuşi volumele pompate către Republica Moldova, după ce societatea de gaze Moldovagaz a normalizat plăţile pentru luna noiembrie, informează Agerpres. Gazprom a precizat, însă, că îşi rezervă dreptul de a reduce sau de a întrerupe livrările în cazul în care Chişinăul nu va efectua plăţile convenite.
Concernul rus atrage atenţia "asupra încălcării regulate de către partea moldoveană a obligaţiilor contractuale în materie de plată pentru livrările de gaze ruseşti", se menţionează în comunicatul Gazprom, citat de Newsmaker.md.
"Gazprom îşi rezervă dreptul de a reduce sau de a opri complet furnizarea de gaze în cazul încălcării plăţilor", se menţionează în document.
Pentagonul ia în calcul furnizarea de rachete cu rază de 150 de kilometri pentru Himars-urile ucrainene
ACTUALIZARE 10.50 Pentagonul ia în considerare o propunere venită din partea companiei americane Boeing de a furniza Ucrainei un tip de rachetă cu o rază de acțiune de 150 de kilometri, care să poate fi lansată de către sistemele Himars aflate deja în dotarea armatei ucrainene, informează Reuters.
Stocurile de muniții din depozitele militare ale SUA ale aliaților săi militari din NATO se micșorează, într-un moment în care armata ucraineană are o nevoie tot mai mare de muniții și armament inteligent, după 9 luni de război cu Rusia.
În aceste condiții, compania Boeing a propus un sistem nou de armament, numit „ Bombă de Calibru Mic Lansată de la Sol (Ground-Launched Small Diameter Bomb - GLSDB). Noul proiectil ar urma să combine bomba de aviație GBU-39 cu racheta M 26, lansată de sistemele Himars.
Rușii spun că nu pleacă de la Zaporojie
ACTUALIZARE 10.20 Centrala nucleară din Zaporojie va rămâne sub control rusesc, a susținut administrația instalată de Rusia în orașul ocupat Enerhodar, după ce un oficial ucrainean de rang înalt a sugerat că forțele rusești se pregătesc să plece.
„Mass-media răspândesc în mod activ neadevăruri potrivit cărora Rusia ar plănui să se retragă din Enerhodar și să părăsească (centrala nucleară). Această informație nu este reală", a declarat administrația susținută de Rusia pe aplicația de mesagerie Telegram, scrie The Guardian.
Zelenski avertizează că Rusia va continua atacurile cu rachete
ACTUALIZARE 9.50 Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat în mesajul video de duminică seara că ucrainenii trebuie să se pregătească pentru o iarnă lungă şi grea, marcată de atacuri din partea Rusiei, transmite dpa.
"Înţelegem că teroriştii plănuiesc noi lovituri. Ştim asta cu certitudine. Şi atât timp cât au rachete, nu se vor opri", a spus şeful statului ucrainean, conform Reuters, referindu-se la atacurile forţelor ruse asupra infrastructurii critice din ultimele săptămâni.
"Rusia încearcă să folosească această iarnă şi frigul împotriva poporului", a acuzat liderul ucrainean. Preşedintele Zelenski i-a îndemnat pe oameni să fie pregătiţi să îi ajute pe cei în nevoie în lunile următoare şi să conlucreze cu forţele de apărare. S-a declarat convins că, împreună, pot supravieţui oricărei situaţii.
Preşedintele Ucrainei a mai spus că săptămâna care începe ar putea fi la fel de dificilă ca cea anterioară, când atacurile asupra infrastructurii electrice i-au supus pe ucraineni la cele mai grave întreruperi de curent de la declanşarea războiului.
El a declarat că armata ucraineană se pregăteşte să contracareze atacurile cât mai bine. "Forţele noastre de apărare se pregătesc. Întreaga ţară se pregăteşte", a spus el. "Am elaborat toate scenariile, inclusiv cu partenerii noştri" şi-a asigurat cetăţenii preşedintele ucrainean.
Oficial american: Rusia şi SUA dispun de modalităţi pentru a gestiona riscurile nucleare
ACTUALIZARE 9.30 Rusia şi SUA dispun de modalităţi de a gestiona riscurile nucleare la nivel de agenţii de informaţii, a declarat însărcinatul cu afaceri al ambasadei americane din Moscova, Elizabeth Rood, pentru agenţia de stat rusă RIA Novosti, informează Agerpres.
Mai devreme luna aceasta, directorul CIA, William Burns, s-a întâlnit cu Serghei Narîşkin, şeful Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei (SVR), şi l-a avertizat asupra consecinţelor unei eventuale utilizări a armelor nucleare de către Rusia, a indicat Casa Albă. Referitor la această întâlnire, Rusia a declarat că au fost discutate probleme "sensibile", refuzând orice fel de comentariu asupra lor.
Rusia s-ar pregăti să renunțe, după 9 luni, la controlul asupra centralei de la Zaporojie
ACTUALIZARE 9.00 Într-o declarație la televiziunea publică, șeful companiei ucrainene de energie nucleară a declarat că există semne că trupele rusești își fac bagajele. În care mai pun și tot ce pot fura din complexul de 6 reactoare.
Oficialul a invocat și numeroasele articole din presa rusă care vorbesc despre posibilitatea de a preda controlul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
Centrala Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost avariată în numeroase rânduri de bombardamente pentru care Rusia și Ucraine se acuză reciproc. Chiar acum câteva zile, șeful Agenției Internaționale pentru energie Atomică a atras din nou atenția că riscul unui accident nuclear este uriaș.
Vineri, celelalte trei centrale nucleare din Ucraina au fost deconectate de la rețea.
Moscow Times: Cum se va prăbuși regimul lui Putin. Cele două scenarii, unul mai îngrozitor decât altul, ale plecării sale de la Kremlin
ACTUALIZARE 8.40 Toți oamenii, poate mai puțin Putin, au înțeles că regimul său se apropie de sfârșit, scrie The Moscow Times. În Rusia, au loc discuții despre viitorul țării ca și când nici liderul de la Kremlin, nici sistemul său nu ar mai exista. Întrebarea este: Cum se va prăbuși regimul lui Putin?
Pentru o lungă perioadă, lumea își punea speranța în alegerile care vor pune la pământ guvernul, cu toate că în Rusia nu au mai avut loc alegeri cu adevărat libere de cel puțin 15 ani. Alți oameni au sperat că puțini deputați independenți rămași ar putea să provoace schimbări în atmosfera politică și socială a țării. Niciunul dintre aceste scenarii nu este acum posibil. Kremlinul a făcut imposibilă situația celor mai mulți politicieni de opoziție, cărora le-a interzis să candideze din motive ridicole.
Referendumul de modificare a constituției pentru ca Putin să poată conduce Rusia la nesfârșit le-a arătat până și celor mai optimiști dintre observatori că regimului nu îi pasă de ceea ce cred ceilalți și că, dacă se pricepe la ceva, acel lucru este falsificarea rezultatelor electorale. Alegerile organizate sub regimul lui Putin nu pot fi decât o farsă.
Citește continuarea AICI
Oficial ucrainean: Atacurile rusești asupra rețelei energetice echivalează cu un genocid
ACTUALIZARE 8.30 Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene echivalează cu un genocid, spune un înalt oficial ucrainean, citat de BBC.
Atacurile au urmărit predarea Kievului, a declarat procurorul general ucrainean pentru BBC.
Milioane de oameni din Ucraina se confruntă cu întreruperi de curent în timp ce temperaturile scad sub limita înghețului. Se fac eforturi pentru a reconecta casele la electricitate. Oficialii spun că situația a fost complet restabilită în Herson.
Dar oamenii din 14 regiuni și din capitala Kiev încă au probleme cu energia electrică și căldura.
Genocidul se referă la distrugerea totală sau parțială a unui grup specific, din cauza identității naționale, etnice, rasiale sau religioase a grupului respectiv.
Printre actele care pot fi calificate ca fiind genocid se află uciderea sau cauzarea de vătămări grave membrilor acelui grup - sau deportarea copiilor în altă parte.
Într-un interviu pentru BBC, procurorul general ucrainean Andriy Kostin a spus că, pe lângă atacurile asupra rețelei energetice, 11.000 de copii ucraineni au fost deportați în Rusia.
Procurorii investighează rapoarte cu privire la peste 49.000 de crime de război și crime de agresiune de la începutul invaziei.
„Același model de conduită” a fost observat în fiecare așezare ucraineană ocupată de forțele ruse, a spus procurorul general.
Rușii au bombardat regiunea Dnipropetrovsk
ACTUALIZARE 8.00 Obuzele rusești au lovit peste noapte regiunea centrală a Ucrainei Dnipropetrovsk, a declarat luni un oficial ucrainean local.
Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare regionale Dnipropetrovsk, a declarat într-o postare Telegram că nu au fost victime, dar trei comunități din apropierea orașului Nikopol au fost lovite cu artilerie grea.
„Peste 30 de obuze au căzut în zone rezidențiale”, a spus Reznichenko, adăugând că detaliile atacurilor sunt investigate.
Editor : G.M.
