Exclusiv Ce ar însemna pentru România să fie vecină cu Rusia? Odobescu: Navele rusești vor patrula pe Dunăre. Riscurile sunt majore
Trăim într-o lume destul de diferită faţă de cea de acum patru ani. Putem să ne păstrăm optimismul că totul va fi bine, dar în egală măsură, este recomandat să ne pregătim pentru ce este mai rău. În politica externă planurile se fac pe termen lung. Desigur, nimeni nu poate citi viitorul, dar se pot face previziuni pentru a anticipa soluţii la schimbări. Sunt deciziile de afaceri externe pe care le ia România adaptate la imprevizibil? Ministrul de externe, Luminiţa Odobescu, a răspuns la această întrebare la Pașaport Diplomatic.
Cristina Cileacu: Luminița Odobescu, ministrul de externe al României, bine ați venit la Pașaport diplomatic!
Luminiţa Odobescu, ministrul de externe al României: Bine v-am găsit.
Pregătiri pentru o lume imprevizibilă
Cristina Cileacu: Doamnă ministru, suntem în super anul electoral 2024. Știm că sunt alegeri în toată lumea. Sunt în campaniile acestea electorale din toată lumea voci care atacă Europa, voci care atacă Uniunea Europeană. Vedem tulburările din Orientul Mijlociu, vedem tulburări din regiunea indo pacifică. Ce direcții urmează politica externă românească în toată această lume imprevizibilă?
Luminiţa Odobescu: Va fi un an al alegerilor, dar și al rezistenței, ca să zic așa, și al rezilienței, pentru că vorbim de un an cu multe provocări, cu conflicte militare deschise, dacă ne referim la războiul de agresiune dus de Rusia în Ucraina, care deja în curând vom comemora doi ani de la lansarea acestui război, dar și conflictul din Orientul Mijlociu, atacurile huthi asupra navelor civile și așa mai departe. Pe de altă parte, celelalte provocări rămân pe agenda noastră. Vorbim aici de schimbările climatice, de agenda digitală, de provocările puse de inteligența artificială, de inflație. Toate acestea au consecințe nu numai asupra cetățenilor noștri, dar și asupra politicii externe, pentru că atunci când vorbim de securitate sau de reziliență, vorbim de un termen larg și luăm în considerare toate aspectele, nu numai aspectele specifice ale unei politici clasice în materie de afaceri externe. Așa cum am spus, E nevoia de continuitate, de predictibilitate și de o oarecare anticipare. Dar știm cu toții că anul acesta va fi unul extrem de complex și dificil, tocmai pentru că avem un război pe continentul european care continuă...
Cristina Cileacu: La graniţa României...
Luminiţa Odobescu: La granița cu România, la granița Uniunii Europene și la granița NATO și are consecințe directe asupra noastră, a securității noastre, a securității României, dar și a securității în plan european. Războiul acesta nu este numai despre Ucraina, este un război, despre modul în care noi, partenerii europeni, împreună cu Statele Unite, reușim să sprijinim în continuare Ucraina.
Jocul periculos al populiştilor
Cristina Cileacu: Pentru că am vorbit despre aceste voci care răsar de peste tot. Politica externă, desigur, este acum un fel de domeniu la care se pricepe toată lumea și care este folosită, de asemenea, în aceste campanii electorale prin diferite atacuri. Și dacă ar fi să mă refer strict la România, auzim în România diferite voci care spun suntem trași în războiul cu Ucraina. Explicați, vă rog, ca să înțeleagă toată lumea de ce apar aceste aceste voci, ce vor ele de fapt să spună.
Luminiţa Odobescu: Când vorbim de un război adus de Rusia, nu vorbim numai de conflictul militar și de războiul de agresiune dus în Ucraina vorbim de un război hibrid care însoțește de fapt acest război militar. Și acest război hibrid ne afectează pe toți și afectează în principal partenerii vulnerabili, dar și statele europene, mai ales în perspectiva alegerilor. Și știm cu toții că atunci când sunt alegeri, state care au interese cum este Rusia și nu numai, sau actori statali care au interese utilizează aceste instrumente într o direcție pe care noi nu ne-o dorim. Am văzut recent un exemplu de preluare rapidă, de către diverși actori a unui narativ rusesc. Este o chestiune importantă și lucrul acesta îl facem în coordonare cu partenerii noștri, să vedem exact cum putem să contracarăm acțiunile hibride, cum putem să contracarăm dezinformarea, Inclusiv în perspectiva alegerilor. Este o provocare la care nu numai România trebuie să răspundă, dar și celelalte state europene, pentru că alegerile europene sunt un test, un test al democrației în primul rând, dar și un test al rezilienței societăților noastre, inclusiv în fața acestor provocări.
În politică, tăcerea nu este un răspuns
Cristina Cileacu: Și credeți că se comunică suficient de clar? Pentru că mesajele acestea de genul "ne bagă în război cu Ucraina!" "România este atrasă în război cu Ucraina!" prind foarte repede, mai ales pe rețelele sociale. Oamenii nu au foarte multe cunoștințe aplicate despre Uniunea Europeană, despre ce înseamnă de fapt acest război și ce consecințe ar putea să aibă și asupra României și așa mai departe. Credeți că se comunică de la nivelul statului român suficient de clar?
Luminiţa Odobescu: Cred că este un lucru pe care noi încercăm să îl facem, să comunicăm cât putem mai bine, cel puțin în cazul Ministerului de Externe, cât putem mai bine și mai transparent ceea ce și facem. Dar acest lucru privește întreaga societate. Este foarte important într-un mediu extrem de complex și dificil securitar să lucrăm ca societate, să creștem reziliența societății, astfel încât cetățenii noștri să poată să deosebească ceea ce este adevărat de ceea ce este fals în termeni de narativ. Este foarte important, de asemenea, să crească și capacitatea autorităților de a comunica, de a reacționa și de a prezenta într-o manieră transparentă, câteodată anticipativă, informațiile necesare, astfel încât cetățenii să facă deosebirea dintre ceea ce este falsul narativ rusesc și ce a ceea ce este adevărat. Și noi lucrăm în acest sens. Ne coordonăm strâns cu partenerii strategici, în principal cu Statele Unite, dar și cu Comisia Europeană și cu ceilalți parteneri europeni. Este un fenomen nou, cu intensitate maximă și este suficient câteodată să urmărim cu maximă atenție declarațiile purtătoarei de cuvânt al Ministerului de Externe rus sau a diverșilor actori care au diverse mesaje în această direcție și realizăm de fapt, în secunda următoare cum sunt preluați, de cine sunt preluați și cum sunt răspândiți, ca să spun așa, în societate, mai ales prin canalele media de social media.
Scenariul Trump luat în calcul
Cristina Cileacu: Trăim deja într-o lume foarte diferită, pentru că acum patru ani eram bine mersi, pe românește, în pace și liniște. Acum avem o grămadă de provocări în față și se pregătește încă un scenariu care pare să sperie pe toată lumea. O posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă. Se discută la nivel european, se discută, desigur, la nivel internațional despre ce ar însemna o revenire a lui Trump la Casa Albă, în poziția de președinte. Se discută și în România despre acest scenariu, sunt pregătiri?
Luminiţa Odobescu: Pentru noi, Statele Unite a fost și rămâne partenerul strategic sau unul dintre partenerii strategici importanți. Şi obiectivul nostru este de a continua consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Ne aflăm într-o lume cu foarte multe provocări, cum am spus, cu conflicte deschise. Și atunci când a început războiul din Ucraina, atuul nostru a fost unitatea și coordonarea transatlantică. În condițiile în care sunt din ce în ce mai multe crize și conflicte și actori cu foarte multe idei, din păcate nu în sensul bun, această coordonare va rămâne esențială și vom realiza că doar împreună suntem mai puternici: Uniunea Europeană, Europa și Statele Unite. Și încă o dată pentru România, vreau să subliniez acest lucru pentru că este direcția în care lucrăm, de fapt consolidarea parteneriatul cu Statele Unite este unul din pilonii fundamentali al politicii noastre externe,deci, vom lucra în continuare cu Statele Unite ale Americii, pentru că avem acest interes comun, avem un interes comun de a consolida relația transatlantică, dar avem și un interes comun securitar în regiunea noastră, pe flancul estic, dar și în regiunea Mării Negre.
"Pregătirea de război" este o atitudine
Cristina Cileacu: Și apropos de această securitate care trebuie asigurată, vedem foarte multe atenționări venite din partea militarilor de data aceasta, de la NATO, din diferite alte zone, din diferite alte țări. Se fac aceste atenționări despre "pregătiți-vă de război!". Bineînțeles, diplomații se ocupă cu păstrat pacea, nu început războaie, dar ce înseamnă de fapt aceste mesaje trimise în avans, de pregătire la război?
Luminiţa Odobescu: Cred că ceea ce trebuie subliniat de la început este că România beneficiază la acest moment de cele mai solide garanții de securitate din istoria sa. Este un lucru important, dar, evident, trebuie să ne pregătim în continuare. Avem decizii importante care au fost luate la Vilnius, sunt în curs de implementare, vorbim de consolidarea posturii de apărare și în flancul estic. Vorbim, de asemenea, despre rolul geostrategic al Mării Negre. Evident, trebuie să fim pregătiți și acesta este obiectivul autorităților române, dialogul nostru cu partenerii strategici. Vorbesc aici numai de Statele Unite, dar și de Franța. În cadrul NATO continuă pentru a consolida măsurile luate până în prezent. Ne bucurăm și am salutat interesul deosebit al Statelor Unite pentru regiunea Mării Negre. Lucrăm, de asemenea, și în plan european să facem mai vizibil la Marea Neagră, de data aceasta utilizând instrumentele legate de conectivitate și cred, așa cum am spus, că obiectivul acesta de a consolida securitatea în regiunea Mării Negre, obiectiv prioritar, va produce în continuare efectele dorite și acest lucru este deja vizibil.
Securitatea la Marea Neagră, esenţială
Cristina Cileacu: Și care sunt pașii următori? Pentru că, într-adevăr, Congresul american are deja această strategie pentru Marea Neagră? Ce înseamnă asta pentru România? Ce trebuie să facem noi, pentru că nu vor face doar ei, cu siguranță.
Luminiţa Odobescu: Am continuat chiar în această săptămână dialogul cu colegii noștri americani, cu asistentul secretarului de stat, care a fost în vizită în România. De asemenea, în dialogul pe care l-am avut recent cu secretarul general al NATO, am discutat despre modul în care putem să facem și mai vizibilă Marea Neagră pe agenda NATO și pe agenda de dialog cu partenerii noștri americani. Evident, sunt chestiuni care derivă, pe de o parte, din provocările de securitate și le-am văzut cu toții, inclusiv efectele directe asupra asupra noastră în cazul incidentelor cu drone pe care le-am avut, nevoia de a lucra împreună cu ceilalți parteneri din regiune. Semnalez aici acordul recent semnat de România, Bulgaria și Turcia în materie de deminare, deci un pas important, încă o dată de a consolida reziliența la Marea Neagră a unui acord care este deschis participării și aliaților. De asemenea, dacă ne uităm la sprijinul pentru Republica Moldova, să nu uităm că avem două decizii importante care privesc state din regiunea noastră. O decizie istorică de lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, dar și acordarea statutului de țară candidată pentru Georgia. Deci lucrăm pe toate componentele, ca să spun așa, pentru a asigura securitatea, pe de o altă parte, dar și prosperitatea și conectivitatea dintre țările noastre.
Ce înseamnă vecinătatea Rusiei
Cristina Cileacu: România sprijină foarte mult Moldova și Ucraina. Bineînțeles, vedem deja că şi Moldova este de aproape un an ținta atacurilor hibride venite din partea Rusiei. Simțim chiar și noi în România aceste efecte, am discutat deja. De ce nu se explică mai bine faptul că dacă aceste două țări sunt cedate într- un fel sau altul Federației Ruse înseamnă mai multă Rusie, practic la granițele României?
Luminiţa Odobescu: Cred că e suficient să ne uităm la istorie, să analizăm puțin în urmă și să înțelegem...
Cristina Cileacu: Da, dar oamenii scrollează în ziua de astăzi, nu mai citeşte nimeni cărţi.
Luminiţa Odobescu: Este adevărat. Pe de altă parte, ar însemna să avem efectiv Rusia la graniță sau navele rusești patrulând, nu știu, pe Dunăre, ca să zic așa. Deci nu cred că ne dorim acest lucru și să nu uităm pentru ce luptă Ucraina până la urmă. Nu ei au început acest război. Deci am fost de câteva ori la Kiev, am văzut ororile, deci oamenii mor nevinovați, sunt atacuri asupra civililor, sunt atacuri asupra locuințelor, asupra infrastructurii civile, asupra spitalelor. De ce a început acest război? Ce face Ucraina acum? Își apără suveranitatea, își apără oamenii, își apără teritoriul. Deci, cred că este extrem de simplu să înțelegem acest lucru. Este uman în primul rând. Şi e foarte important să continuăm să-i ajutăm. Altfel, riscurile sunt majore pentru noi și nu știm ce se va întâmpla în următorii ani. Rusia vorbește foarte mult de sfere de influență, deci atunci când vorbește de sferă de influență, nu se referă numai la Ucraina, se referă inclusiv la estul Europei. Și noi întotdeauna, statele din flancul estic, ca să spun așa, am spus întotdeauna partenerilor noștri să avem grijă. Și, din păcate, am avut dreptate. Din păcate, sunt parteneri în continuare vulnerabili, cum este Republica Moldova. Am văzut cu toții acțiunile de destabilizare pentru că Moldova, curajos, a ales o altă cale. La fel de curajos, Republica Moldova lua măsuri pentru a reduce dependența de Rusia și mă refer aici și cu cu sprijinul nostru, cu sprijinul partenerilor europeni și mă refer aici la sectorul energetic. Dar trebuie să ne gândim întotdeauna în perspectivă și să fim pregătiți. Încă o dată, subliniez, e foarte important pentru cetățenii noștri să înțeleagă, mai ales acum, când sărbătorim în acest an 20 de ani de apartenență la NATO și ne pregătim, de asemenea, pentru un summit aniversar de 75 de ani, că avem garanții solide de securitate, dar, pe de altă parte, împreună cu ceilalți parteneri europeni trebuie să fim pregătiți.
Tonul face diferenţa pentru alegători
Cristina Cileacu: Pentru că am vorbit de alegeri și, desigur, urmează alegerile europarlamentare, sunt și aceste așteptări că, cel mai probabil, la nivelul Parlamentului European vor fi mai mulți populiști, mai mulți politicieni de extremă dreapta. La ce să ne așteptăm la nivel european și, implicit, la nivelul României, stat membru UE, dacă populiștii și radicalii vor fi tot mai prezenți la acest nivel.
Luminiţa Odobescu: E important să ne pregătim și modul în care vom comunica autoritățile. Politicienii vor comunica în aceste alegeri. Trebuie să recunoaștem că există o preocupare la nivelul cetățenilor europeni care suferă de consecințele, de exemplu, ale războiului, vorbind aici de inflație sau de securitatea a devenit prioritară comparativ cu alegerile din 2019. Câteodată, şi eu, care am lucrat foarte mult la Bruxelles... ne dăm seama că poate limbajul pe care îl folosim este unul tehnic și nu neapărat dens, pe înțelesul tuturor.
Cristina Cileacu: Prietenos.
Luminiţa Odobescu: Prietenos, pentru că, mă rog, mediul este unul complex, cu foarte multe reglementare, cu cuvinte tehnice și așa mai departe și trebuie într-adevăr să facem un efort comun de a explica mai bine ce înseamnă Uniunea Europeană și ce înseamnă unitatea și securitatea pe care ți-o oferă ca fiind membru al Uniunii Europene și al NATO. Lucrul acesta l-am văzut în momente dificile pentru noi și capacitatea noastră de a găsi soluții unor condiții dificile. Și vă spun asta din proprie experiență, doar discutând adoptarea pachetelor de sancțiuni împotriva Rusiei. Deci rapiditatea cu care am reușit să luăm aceste decizii, să ne mișcăm rapid în mobilizat în materie de securitate și apărare. Dacă ne uităm un pic la ceea ce făcea Uniunea Europeană acum câțiva ani și ne uităm unde suntem, inclusiv în ceea ce privește producția de echipamente militare, de muniție și așa mai departe, de transformări importante. E o responsabilitate a noastră, a tuturor, a decidenților politici și a celor care se află în instituțiile europene, dar și a europarlamentarilor noștri, a candidaților pentru europarlamentare să explicăm mai bine ceea ce facem împreună. Nu cred că avem soluții într-o lume extrem de complexă și dificilă, cu foarte, foarte multe provocări, decât să stăm împreună, împărtășim până la urmă aceleași valori, împărtășim aceleași principii democratice, ne dăm seama că într-o lume complexă nu reușim singuri decât având aceste soluții comune.
Actorul China şi abordarea România
Cristina Cileacu: Pentru că am început discuția vorbind despre provocările din toată lumea. Desigur, e firesc să ne intereseze ce se întâmplă în primul rând în imediata noastră apropiere, dar în România nu se vorbește aproape deloc despre relația cu un actor important din cu totul și cu totul altă zonă, și mă refer aici la China. Ce fel de relație are România cu China?
Luminiţa Odobescu: Relația cu China este privită de noi din două unghiuri, ca să spun așa, din punct de vedere bilateral. China este un partener. În acest an sărbătorim 75 de ani de relații diplomatice neîntrerupte. Avem diverse proiecte de cooperare în domeniul agricol, sanitar veterinar și așa mai departe și este interesul al ambelor părți de a continua aceste proiecte de cooperare din. Să nu uităm, totuși, China este un actor global important. Pe de altă parte, principiile de la care plecăm în această cooperare sunt cele legate de ordinea internațională bazată pe reguli și de faptul că suntem membri ai Uniunii Europene și ai NATO și avem o abordare comună, ca să spun așa, atât în Uniunea Europeană, cât și în NATO, în ceea ce privește China.
Cristina Cileacu: Doamnă ministru, mulțumesc mult pentru acest interviu.
Luminiţa Odobescu: Și eu vă mulțumesc.
Editor : I.C
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
