Cercetătorii propun să împrăștiem praf lunar în spațiu ca să ne ferim de radiația solară. De ce ar putea fi o catastrofă

Oamenii de știință de la Universitatea din Utah și de la Harvard au propus o metodă controversată de a reduce radiația solară pentru a scădea impactul schimbărilor climatice: dispersarea prafului lunar în spațiu, relatează The Harvard Gazette.

Interceptarea parțială a energiei Soarelui înainte să ajungă pe Pământ ar fi destul să inversăm creșterea temperaturilor de pe planeta noastră, spun cercetătorii care consideră că praful lunar ar putea fi folosit ca un scut solar.

Soluția cea mai promițătoare la care au ajuns oamenii de știință: dispersarea prafului lunar direct de pe suprafaţa Lunii în direcţia Soarelui, cu ajutorul unor rachete, informează Agerpres.

„Am identificat orbite ce permit particulelor de praf să furnizeze umbră timp de câteva zile”, precizează autorii studiului, care au evidenţiat avantajele acestei metode: o resursă abundentă pe Lună şi o cheltuială energetică mai mică decât în cazul unei lansări de pe Terra.

Totuşi, ei recunosc că, deocamdată, studiul lor reprezintă mai degrabă doar o explorare a potenţialului teoretic al acestei tehnici decât o intenţie reală privind fezabilitatea acesteia.

„Nu suntem experţi în schimbări climatice sau în inginerie aerospaţială”, a subliniat Ben Bromley, profesor de fizică şi astronomie la Universitatea Utah şi autorul principal al studiului.

Tehnologia ar putea avea efecte nedorite asupra stratului de ozon

Unele dintre cele mai vehiculate proiecte ar consta în adăugarea intenţionată a unor particule în suspensie în atmosfera Pământului pentru a reflecta o parte a radiaţiei solare.

Însă o astfel de tehnologie ar putea avea efecte indezirabile asupra stratului de ozon, a avertizat ONU, recent. În schimb, utilizarea prafului lunar, la o distanţă îndepărtată de atmosfera terestră, ar permite evitarea acestei probleme.

Studiul publicat miercuri a fost întâmpinat cu circumspecţie de comunitatea ştiinţifică.

Pentru susținătorii geoingineriei solare, aceste proiecte controversate reprezintă soluții care nu pot fi ignorate într-o eră în care lumea se îndreaptă cu pași repezi spre un dezastru climatic. Pentru critici, însă, tehnologia este atât de periculoasă încât nici nu ar trebui studiată, scrie CNN.

„Unul dintre cele mai mari pericole în politicile climatice actuale”

Guvernele ar trebui să considere geoingineria solară la fel ca armele chimice și biologice, testele nucleare și mineritul în zona arctică, potrivit lui Frank Biermann, profesor de guvernanță globală sustenabilă la Universitatea din Utrecht.

„Este foarte riscant. Nu poate fi guvernat. Este imoral”, a spus Biermann. „Și este unul dintre cele mai mari pericole în politicile climatice actuale”.

Geoingineria solară „prezintă riscuri cu consecințe catastrofale”, a avertizat și consiliul populației sami din nordul Scandinaviei, după ce oamenii de știință de la Harvard au vrut să facă teste cu un balon meteorologic în Suedia în 2021.

Guvernul din Mexic a anunțat în ianuarie că va interzice experimentele de geoinginerie solară după ce compania americană Make Sunsets a lansat două baloane meteorologice deasupra peninsulei mexicane Baja California anul trecut.

Principalele metode folosite în geoingineria solară

• Pulverizarea cu sare de mare a norilor de joasă înălțime care se formează deasupra oceanelor pentru a-i face să reflecte mai multă lumină venită de la Soare;
• Subțierea norilor cirrus din înaltul cerului prin însămânțarea lor cu aerosoli astfel încât aceștia să capteze mai puțină căldură;
• Injecția de aerosoli în stratosferă – cea mai cercetată metodă – presupune pulverizarea de aerosoli, precum particulele de dioxid de sulf, în stratosferă pentru ca acestea să reflecte lumina Soarelui înapoi în spațiu.

Editor : Raul Nețoiu