Cine mai poate opri Rusia să invadeze Ucraina? Iulian Fota: Vacanța s-a terminat pentru toată lumea

Adrian Cojocaru Data actualizării: Data publicării:
Iulian Fota este îngrijorat, în schimb, de atitudinea la nivel societății din România în ce privește situația din Ucraina.
Experții consideră că Moscova vrea mai mult decât o nouă bucată din teritoriul țării vecine. Foto: Profimedia Images

Situația de la granița dintre Ucraina și Rusia se precipită de la o zi la altă, iar statele membre UE, NATO și Statele Unite încearcă să pregătească o eventuală ripostă, militară și economică la adresa Rusiei, în cazul în care aceasta va ataca Ucraina. De altfel, temerile că acest lucru este tot mai posibil sunt vizibile. Președintele american a declarat că SUA ar putea trimite mai mulți militari în România și Polonia, iar președintele Franței a anunțat că și țara sa este pregătită să suplimenteze forțele militare pe flancul de est și să trimită soldați în România. Între timp, Vladimir Putin cere concesii clare din partea Occidentului pentru a nu trece la acțiune. Până va primi ce își dorește, liderul de la Moscova a ordonat suplimentarea trupelor de la granița cu Ucraina.

După eșecul negocierilor de săptămâna trecută de la Geneva și Bruxelles, tensiunile sunt în creștere, iar liderii europeni, dar și președintele Joe Biden sunt tot mai convinși de intențiile agresive ale lui Vladimir Putin. Joe Biden a declarat că Vladimir Putin va ordona trupelor să intre în Ucraina pentru că trebuie să facă o mișcare.

Serviciile de informații ucrainiene vorbesc deja despre 127.000 de militari prezenți la granița dintre cele două state, în creștere în ultimele zile. În plus, Moscova aduce tehnică de luptă, cu trenul, tocmai din vestul îndepărtat și din Siberia.

rusia satelit maxar profimedia
Imaginile arată o bază din Crimeea, pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014, plină cu sute de vehicule blindate. Foto: Profimedia

Eu zic că este 52%-48% în favoarea diplomației. Nu avem doar o criză a relației Rusiei cu Ucraina, ci o criză a relației Rusiei cu Occidentul. Iar marea miză a acestei bătălii nu este doar Ucraina, ci Europa și ordinea de securitate în Europa. Adică ce fel de reguli vom avea în chestiune de securitate de acum încolo. Rămân cele care sunt de 30 de ani și care au fost acceptate și de ruși sau se acceptă reguli noi. Cam aici suntem. Au bătut cu piciorul în ușă de două ori, acum încearcă să ne dărâme casa în cap și aici mă refer la Polonia, România, Slovacia, țările baltice, Finlanda, Suedia”, explică Iulian Fota, directorul Institutului Diplomatic Român.

Citește și: Biden: Cred ca Putin va intra în Ucraina. Trebuie sa facă o mișcare

Vladimir Putin și-a pregătit extrem de bine strategia înainte de a mobiliza trupele în estul Ucrainei

Fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate e de părere că tensiunile s-au acumulat în timp și că Vladimir Putin a pregătit foarte bine pașii înainte de a mobiliza trupele în estul Ucrainei. 

În plus, Iulian Fota e de părere că Europa trebuie să se pregătească de o perioadă dificilă din punct de vedere al relațiilor cu Rusia. Iar războiul nu este exclus: „Vacanța s-a terminat pentru toată lumea! Trebuie să acceptăm ideea. Dacă nici acum, după toată această cascadă de crize care ne cad în cap – de la cea geopolitică, la pandemie, cea de mediu, provocările tehnologice nu realizăm că vacanța s-a terminat și să începem un proces de adaptare la viitor, atunci...don’t look up! Mesajul filmului e clar: uitați-vă din timp la belele, că ele vin din viitor. Și este esențial rolul omului de știință ca să fie combătută problema existențială. Și când vine vorba de Rusia este și o miză existențială. Nu neapărat de supraviețuire a noastră ca popoare, dar a democrației care, chiar dacă nu e perfectă, rămâne cea mai bună formă de organizare pentru viitor”, spune Iulian Fota.

Citește și: S-au încheiat discuțiile Consiliului NATO-Rusia. Stoltenberg: „Există un risc real de apariție a unui nou conflict armat în Europa”

Moscova vrea mai mult decât o nouă bucată din teritoriul țării vecine

Totuși, analistul este de părere că Vladimir Putin nu va acționa din impuls pentru că vrea să obțină, de fapt, mult mai mult decât o nouă bucată din teritoriul țării vecine. 

War in Ukraine - front-line positions of Ukrainian military in Donbass
Soldații ucraineni în tranșeele din Est. Sursă foto: Profimedia Images

Liderul de la Moscova va trece la acțiune doar atunci când va avea certitudinea unei victorii pe toate liniile – militar și diplomatic, mai ales că Rusia a trecut printr-o înfrângere dură în anii 80 când a fost implicată în conflictul din Afganistan. 

Rusia e un actor rațional, are planuri și de multe ori are planuri mai bine puse la punct decât occidentul. În ultimii ani, rușii mi s-au părut foarte precauți. N-au folosit forța militară în exces pe nicăieri. Și în Crimeea, în Donbas, în Siria. Asta costă, produce și daune de imagine pe plan extern și ei au trauma înfrângerii din Afganistan, care a dus și la destrămarea fostului imperiu bolșevic. Modul în care Afganistanul le-a supt resursele și a dus la o înfrângere politică și strategică ulterior a contat enorm în economia prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991. Rușii cred că și-au învățat lecțiile din trecut mai bine decât Occidentul”, e de părere analistul Iulian Fota. 

Faptul că Rusia a adunat la masă cancelariile occidentale e din nou, o victorie de etapă pentru Vladimir Putin. Miza pentru Rusia nu este doar o invazie în estul Ucrainei, ci una mult mai importantă, care i-ar permite liderului de la Moscova să gâdile și orgoliul poporului rus, dar și pe cel personal. 

Dispariția democrației

Iulian Fota avertizează că un eventual succes al Rusiei ar putea însemna chiar dispariția democrației în unele state, ceea ce ar fi foarte grav. 

Ce poate schimba Rusia sunt regulile de joc. Una din regulile de până acum care este extrem de importantă și trebuie păstrată, chiar și cu prețul unei intervenții militare, este cea a suveranității popoarelor, a dreptului lor de a-și hotărî singure soarta. Miza este modul în care Rusia vrea să impună regulile în detrimentul altor țări. Nu e vorba doar de Ucraina. E adevărat, nu mă aștept în acest moment ca Rusia să atace militar altă țară decât Ucraina. Dar regula asta că aderă la NATO doar cei care sunt votați de ruși... Cine stabilește asta? O țară nu poate hotărî soarta altei țări decât într-o manieră arbitrară. În plus, nu este niciun pericol pentru Rusia că avem NATO pe teritoriul european! Vedem că presiunea militară rusă pe Ucraina a fost crescută. Da, Rusia are dreptul să-și miște toate aceste trupe pe teritoriul ei cum vrea! Dar și noi avem dreptul să fim îngrijorați și preocupați pentru că în trecut am văzut trupele ruse care au făcut exerciții și apoi au trecut granița și au invadat Georgia și au făcut un război acolo. După care, în 2014, același scenariu – trupe, exerciții și trupele alea au trecut granița în Ucraina și au lăsat și o parte din echipamente acolo. Trecând o dată prin asta, acum suntem foarte atenți. Rușii sunt foarte buni în a ne juca din incertitudini. În ultimii ani ei au mutat și ne-au dat nouă de lucru. Ei au venit cu câte o chestie și noi am stat nopțile și ne-am gândit care sunt intențiile, ce vor să facă”, a subliniat Iulian Fota.

Citește și: Mircea Geoană: „Suntem în fața celui mai complicat moment de securitate pentru Europa din ultimii 30 de ani”

Negocierile la nivel înalt continuă între Rusia și Occident, calea diplomației fiind cea mai căută pentru e evita un conflict armat. Liderii europeni și cei americani amenință Rusia cu sancțiuni economice foarte dure dacă va ordona trupelor sale să treacă granița, unele mult mai dure decât cele impuse după invazia din Crimeea, în 2014. 

Switzerland US Russia Security Guarantees Talks
Secretarul adjunct de stat american Wendy Sherman și vice-ministrul rus de externe, Serghei Ribakov, la negocierile de la Geneva. Foto: Profimedia Images

„Cel mai prost scenariu în relațiile internaționale este războiul” 

Iulian Fota consideră că nici măcar arma gazului natural nu este una care să-l sperie pe Vladimir Putin. Directorul Institutului Diplomatic Român e de părere că un război nu va aduce beneficii nimănui și insistă pe accelerarea negocierilor diplomatice. 

Cel mai prost scenariu în relațiile internaționale este războiul, pentru că războiul are cea mai mare forță de distrugere. Niciun alt fenomen nu are o forță de distrugere atât de mare. Un război poate să ducă la dispariția unei țări de pe hartă, vezi cazul Poloniei de-a lungul istoriei. Un război poate să rupă o bucată de țară, cum a fost cazul nostru cu Basarabia sau cum a pățit Ucraina în 2014. Aici se duc toate aceste eforturi în acest moment. Arme au și unii și alții. Și dacă s-ar limita conflictul militar doar la Rusia și Ucraina și tot ar fi o tragedie. Sunt absolut convins că ucrainenii vor riposta cu mult mai multă vigoare, mult mai multă tărie decât în 2014. Lucrul ăsta e știut și de ruși. Trebuie să căutăm în continuare formule de destindere a situației militare”, precizează Iulian Fota.

Citește și: HĂRȚI. „Incursiune minoră” vs. Invazie rusească. Ce spune Casa Albă despre variantele lui Putin și care va fi răspunsul Occidentului

Cum se raportează România la situația de la frontiera rusă cu Ucraina

Iulian Fota este îngrijorat, în schimb, de atitudinea la nivel societății din România în ce privește situația din Ucraina. 

El afirmă că lipsa de interes față de subiect poate fi pusă și în cârca politicienilor, dar și a deciziei luate în anii 2000, când România a renunțat la stagiul militar obligatoriu. 

Putin își mută armata din mai multe districte militare din toată țara către granița cu Ucraina
Vladimir Putin își deplasează armata din estul îndepărtat al țării înspre partea opusă pentru a-și desfășura trupele la granița de vest cu Ucraina. Foto: Profimedia Images

Asta a dus automat la o lipsă acută de rezerviști, oameni care să poată fi încorporați în caz de conflict. Spre comparație, Polonia are de 40 de ori mai mulți rezerviști față de țara noastră.

În Polonia și în țările nordice situația din Ucraina e privită ca una existențială. Oamenii ăia înțelegeau miza situației, înțelegeau valorile supreme puse în joc, inclusiv integritate teritorială și suveranitate și tratau foarte serios această chestiune. În Polonia tinerii au început să manifeste un interes deosebit față de securitatea națională și vă dau niște cifre grăitoare. Rezerva armatei poloneze, adică aicei oameni care pot fi mobilizați împreună cu armata activă și se trece la război este de 40.000 de oameni în momentul acesta. Polonezii au reușit să convingă 40.000 de cetățeni să se înscrie în acest program pentru o eventuală confruntare militară. Această rezervă militară, în România înseamnă doar 1.000 de oameni. Noi am avut o pauză de 10-12 ani până când Parlamentul și politicienii au luat decizia, sub presiunea evenimentelor, să treacă la un astfel de sistem. Polonezii au făcut asta încă din 2009. Îmi spunea un amic: voi nu vă temeți de ce se întâmplă în Ucraina, voi nu vă temeți de toate acțiunile Rusiei. De ce sunteți atât de relaxați, de indiferenți? Nu o simțiți ca o amenințare, la fel ca nordicii? E clar că la nivel de societate politicienii noștri sunt mult mai relaxați. Nu vezi mare frământare nici la nivel de societate civilă și nici mass-media nu s-a aplecat foarte mult asupra acestor chestiuni. Poate că lumea totuși a înțeles că nu mai suntem în vremurile bune de acum câțiva ani, că perioada de vacanță s-a încheiat și pentru noi și pentru occident, că avem adversar, avem competitor. Inclusiv războiul este un scenariu pe care nu trebuie să îl excludem. Măi, oameni buni, nu care cumva în viitor ne vom confrunta și cu belele? Exact cum spunea cronicarul Miron Costin acum 300 de ani: e, din nou, cumpănă mare pământurilor noastre și nouă. Trebuie să ne gândim și la rău. Ne place să sperăm în ce e mai bine, dar obligația noastră este să ne pregătim pentru ce e mai rău”, a mai spus directorul Institutului Diplomatic Român. 

Citește și: Scenarii în cazul unei invazii a Rusiei în Ucraina. Analiză CNN: „Cel mai bun moment pentru această acțiune este iarna”

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri