Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, călătorește luni la Baku pentru a căuta mai multe gaze naturale din Azerbaidjan, a declarat executivul UE, în timp ce Uniunea Europeană încearcă să-și reducă dependența de energia rusă, notează Reuters.
„Pe fondul utilizării continue de către Rusia a surselor sale de energie ca o armă, diversificarea importurilor noastre de energie este o prioritate pentru UE. Președinta von der Leyen și comisarul (european pentru energie) Kadri Simson se vor afla mâine în Azerbaidjan pentru a consolida și mai mult cooperarea”, a transmis duminică seară oficiul de presă al executivului comunitar într-un mesaj pe twitter.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„UE se îndreaptă către furnizori de energie mai de încredere. Astăzi sunt în Azerbaidjan pentru a semna un nou acord. Scopul nostru: dublarea livrării de gaz din Azerbaidjan către UE în câțiva ani. Azerbaidjan va fi un partener esențial pentru securitatea aprovizionării noastre energetice și în drumul nostru către neutralitatea climatică”, a transmis luni președinta von der Leyen într-un scurt mesaj pe twitter.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Potrivit unui proiect de document consultat de Reuters pe 14 iulie, Comisia Europeană a propus țărilor blocului comunitar un acord cu Azerbaidjan pentru a crește importurile de gaze naturale și a sprijini extinderea unei conducte pentru a face acest lucru.
Guvernele UE au convenit deja asupra unui embargo petrolier treptat asupra Rusiei.
Între timp, tranzitul de gaz rusesc prin Polonia a fost oprit în acest an, iar transporturile de gaze prin Ucraina au fost reduse de invazia Ucrainei de către Moscova din 24 februarie.
Duminică, ambasadorul Rusiei la organismele internaționale la Viena, Mihail Ulyanov, a declarat că „Rusia nu a refuzat niciodată să continue furnizarea de gaze naturale către Europa și își respectă pe deplin obligațiile contractuale”.
Citește și: În lipsa gazului rusesc, Germania revine la cărbune și păcură. Cancelarul Olaf Scholz: Ne păstrăm obiectivele climatice
Pe de altă parte, preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat săptămâna trecută că războiul din Ucraina „va dura” şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o „armă de război”.
Separat, președintele Confederației Germane a Sindicatelor, anunța la începutul lunii că întregi sectoare industriale din Germania s-ar putea prăbuși din cauza reducerii livrărilor de gaze din Rusia.
Separat, Vladimir Putin a declarat pe 8 iulie că dacă Occidentul continuă cu sancțiunile împotriva Rusiei s-ar putea ajunge la creșteri catastrofale ale prețurilor pe piețele energetice.
Gazprom a oprit pe 11 iulie livrările de gaze către Europa prin conducta Nord Stream 1, principalul gazoduct care transportă gazele rusești până în Germania. Motivul oficial al sistării gazelor îl reprezintă „lucrările de mentenanță”, programate a avea loc timp de zece zile, până pe 21 iulie. Guvernele și companiile europene sunt îngrijorate însă că oprirea ar putea dura mai mult, din cauza războiului purtat de Putin în Ucraina.
Citește și: AIE: Europa trebuie să fie pregătită ca Rusia să oprească de tot exporturile de gaze
Editor : Marco Badea
