Analiză Cum s-au dezvoltat rețelele teroriste în Sahel. Ucid și răpesc liderii comunităților locale

Grupuri afiliate organizațiilor teroriste Statului Islamic și Al Qaeda ucid și răpesc liderii și familiile acesotra din mai multe comunități locale din Niger, Mali și Burkina Faso. Violența cu care acționează aceste grupări teroriste este asemănătoare cu cea folosită în alte părți ale lumii în care au preluat controlul, conform unei analize Reuters. 

În Niger, liniștea din sud-vestul țării a fost spulberată într-o zi de vineri, pe data de 22 noiembrie 2019. Înainte de zorii acelei zile, mai mulți bărbați înarmați s-au apropiat de satul Tchombangou pentru a-l ucide pe Boubacar Lawey, liderul comunității locale, în vârstă de 95 de ani, care timp de 55 de ani a soluționat disputele locale, a colectat taxele de la oameni și a înregistrat nașterile și decesele din sat. Lawey a fost asasinat înainte de răsăritul soarelui. 

De altel, bâtrânul Lawey nu a fost singurul lider local pe care l-au vizat atacatorii. Un membru al Statului Islamic a ucis sau răpit șefii a cel puțin alte trei sate din apropiere în acea zi, a declarat Marsadou Soumaila, un oficial guvernamental din departamentul Ouallam, situat în regiunea Tillabéri, unde au avut loc atacurile. La rândul său, Moumouni Boubacar, fiul lui Boubacar Lawey a declarat că „în acea zi a început războiul între noi”.

Atacurile din toamna lui 2019 au făcut parte dintr-o serie de violențe în creștere a grupurilor de extremiști afiliați Al Qaeda și ISIS din Sahel, o zonă de teren arid situată la sud de deșertul Sahara. În ultimii patru ani, mii de oameni au fost uciși în atacuri în trei țări din Sahel: Niger, Mali și Burkina Faso. Franța, SUA și ceilalți aliați au desfășurat mii de soldați pentru a încerca să securizeze zona. 

Cu toate acestea, milioane de persoane au fost strămutate din cauza conflictelor, iar mii de școli au fost închise. Grupările extremiste se străduiesc să câștige controlul asupra cât mai multor comunități rurale din Sahel și înlăture forțele internaționale din regiune.

Un model de operațiune în plină expansiune

De la începutul anului 2018, grupările islamiste au asasinat sau răpit cel puțin 300 de lideri ai comunităților locale și membri ai familiilor acestora în zonele de frontieră dintre cele trei țări: Niger, Mali și Burkina Faso. Acțiunile s-au întinsă pe o suprafață mai mare decât Germania, potrivit unei analize Reuters a mii de incidente violente și interviuri cu mai mulți martori și oficiali. Înainte de 2018, grupările extremiste au ucis sau răpit mai puțin de 20 de lideri pe parcursul a șase ani. 

Jurnaliștii de la Reuters au analizt situația din regiune, folosind înregistrări de la Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED), un grup de cercetare și consultanță care colectează rapoarte de la mass-media și organizațiile neguvernamentale pentru a urmări violența politică. În urma cercetărilor a reieșit că printre persoanele vizate de extremiști s-au numărat șefi de comunități, primari, membri ai consiliului local și lideri religioși. 

De asemenea, jurnaliștii de la Reuters subliniază că atacurile acestor grupări extremiste au slăbit legăturile dintre comunitățile rurale și guvernele centrale din Sahel, ajutându-i pe teroriști să câștige controlul asupra unei zone mari a regiunii.

Fără lideri puternici care să combată aceste violențe, populațiile din Sahel sunt vulnerabile în fața acestor atacuri, iar forțele de securitate nu dețin suficiente informații pentru a putea lupta împotriva grupărilor de extremiști, potrivit analiștilor, care mai spun că în unele cazuri, militanții fură animalele, banii și alimente oamenilor și ajung să-și formeze propriile sisteme de guvernare și școlarizare.

Cu cât militanții cuceresc tot mai multe comunități locale în cele trei țări, cu atât mai mult influența lor se va răspândi în Africa de Vest, acolo unde sărăcia și forța slabă de apărare a anumitor state fac ca acestea să fie în pericol de a deveni teren de luptă, potrivit declarațiilor făcute de analiștii de securitate.

„Dacă vrei să provoci o mare dezordine într-o comunitate, îl omori pe liderul acelei comunități”, a transmis Rahmane Idrissa, politolog la Universitatea Leiden, din Olanda, care este specializat în politica nigeriană.

Un exemplu al stării de dezordine este chiar situația de după valul de ucideri din satul Tchombangou din Niger și din satele din apropiere, care se află în regiunea Tillaberi. Viața publică din acea zonă s-a oprit, iar locuitorii au început să se teamă să mai viziteze piețele publice.

Ofensiva împotriva extremiștilor

O sursă de speranță privind diminuarea puterii membrilor grupărilor jihadiste de a comite atacuri este moartea în luna august a lui Adnan Abu Walid al-Sahrawi, șeful statului islamic din Marea Sahara, grupul responsabil pentru atacurile de la Ouallam. 

Armata franceză a declarat că l-a ucis într-un atac cu drone, însă până în prezent, impactul morții sale asupra operațiunilor grupului jihadiste este neclar.

Cu toate acestea, guvernul nigerian a declarat că a început să recupereze zone din apropierea frontierei cu statul Mali, permițând unor civili să se întoarcă în țară în ultimele două luni. Ministrul de interne din Niger, Alkache Alhada, s-a declarat optimist, spunând că Statul Islamic este „extrem de slăbit” în Niger, iar oamenii își pot „desfășura din nou activitățile rurale într-un mod complet normal”.

Totuși, în zonele în care armata spune că recâștigă controlul, militanții continuă să efectueze atacuri devastatoare. Doar în acest an, grupările islamiste au ucis cel puțin 537 de persoane în atacuri împotriva civililor din regiunile de frontieră din sud-vestul Nigerului. Numărul este de peste cinci ori mai mare decât uciderile din 2020, potrivit datelor ACLED. În luna august, militanții au efectuat o serie de atacuri în zonă, inclusiv unul în care au fost uciși 37 de persoane.  

Lipsa resurselor de securitate în unele dintre cele mai sărace țări din lume face dificilă încetarea atacurilor, spun oficialii guvernamentali din Niger.

„În Niger, avem nevoie de 150.000 de soldați dacă vrem să securizăm teritoriul. Noi avem în prezent doar 35.000”, a declarat generalul de brigadă Mahamadou Abou Tarka, care conduce Înalta Autoritate din Niger pentru Consolidarea Păcii (HACP), un consiliu însărcinat cu găsirea unor modalități de a pune capăt conflictului din țară. 

O carte de joc reciclată

Adepții organizației Stat Islamic a dezvăluit în mod public strategia de a purta un război împotriva bătrânilor din comunitățile rurale africane. Într-un număr din noiembrie 2018 al-Naba, buletinul oficial al Statului Islamic, organizația a cerut adepților săi să îi atace pe șefii triburilor pentru a da un exemplu celor care ajută și colaborează cu dușmanii organizației.

Conform lui Michael Knights, cercetător specializat în afaceri militare și de securitate în cadrul grupului de reflecție al Institutului din Washington pentru Politica Orientului Apropiat, strategia Statului Islamic nu este una nouă. În Irak a desfășurat timp de ani de zile atacuri asupra liderilor comunităților rurale, care mai sunt cunoscuți drept mukhtari.

Scopul raidurilor a fost să îi terorizeze pe oameni și să le arate că cea mai importantă persoană din satul lor nu poate fi protejată, iar legătura dintre cetățeni și guvernul irakian este distrusă. 

Violențele și-au atins scopul, pentru că „în cele din urmă nimeni din comunitățile unde au fost desfășurate atacuri nu a dorit să preia rolul de mukhtar. În acest mod, prin teroare, grupările jihadiste au reușit să distrugă conducerea a numeroase comunități”, a mai subliniat Knights, care a mai spus că atacurile desfășurate în Africa urmează același model.

În Somalia, gruparea Shabaab, afiliată cu Al Qaeda, a ucis sau răpit sute de lideri locali în ultimii ani, arată datele ACLED, iar Nigeria, unde gruparea Boko Haram și Statul Islamic au făcut ca unele părți din nord-estul țării să nu poată fi guvernate, după ce zeci de lideri locali au fost uciși.

Cum uciderea liderilor locali poate conduce la lupte între cetățenii aceleiași comunități 

În Niger, spre deosebire de unele zone din Mali, islamiștii nu au înlocuit guvernul local, iar luptătorii continuă să se lupte cu forțele de securitate pentru control, spun oficialii și analiștii de securitate. Însă vidul de putere îi îngrijorează pe liderii locali.

Almiska Alamjedi, șeful unui grup de șefi de trib din comuna nigeriană Inates, a fugit în 2019 după ce luptătorii i-au ucis unchiul și fratele. Cel puțin 57 de alți șefi au părăsit Inates și satele din împrejurimi, care sunt situate la granița cu statul Mali. În urmă nu a rămas nicio conducere stabilă. 

Lipsa unei conduceri la nivel local lasă zona vulnerabilă și predispusă la stări de neliniște socială, spun cercetătorii. Rivalitățile etnice sunt încă prezente, iar fără mediere, condusă în mod normal de șefii comunității, divergențele dintre membrii aceleiași comunități ar putea da posibilitatea grupărilor jihadiste să recruteze noi adepți. De altfel, câțiva oficiali militari din Niger au declarat pentru Reuters că grupurile armate deja recrutează adepți în zonă.

Situația din Mali oferă o imagine a modului în care strategia Statului Islamic ar putea să evolueze dacă forțele armate din Niger nu pot învinge militanții.

Atacurile ocazionale asupra liderilor locali au început în Mali în 2012. Militarii francezi au reușit să-i combată inițial pe militanții islamiști, dar până în 2018, grupurile armate au preluat controlul asupra unor părți din centrul și nordul țării, răspandindu-se până în Burkina Faso și Niger. În acel an, atacurile asupra liderilor comunității din această parte a Sahelului au crescut de șase ori și continuă de atunci fără întrerupere.

Ulterior, în următorii ani, luptătorii afiliați grupării al Qaeda au continuat să efectueze atacuri în Tenenkou Circle, o zonă administrativă din Mali de peste 11.000 de kilometri pătrați, arată datele ACLED. Majoritatea oficialilor locali din acea zonă au fugit.

„Vidul lăsat în urmă de fuga reprezentanților comunităților locale a fost umplut de islamiști înarmați, care aproape guvernează regiunea”, a declarat Corinne Dufka, directorul pentru regiunea Africii de Vest în cadrul organizației internaționale Human Rights Watch.

Militanții grupărilor teroriste au ajuns să predice în moschei și au pus în aplicare un cod vestimentar pentru bărbați și femei. De asemenea, i-au obligat pe fermieri ca înainte să-și culeagă recolta, să predea o parte din aceasta ca o formă de impozit islamic.

La fel ca în alte comunități din Sahel, unii dintre locuitorii din zona de centru și de nord a statului Mali au salutat ordinea și protecția oferită de grupările islamiste. Această percepție a prins contur mai ales în zonele în care guvernul local era corupt sau în care abuzurile militare și atacurile mortale împotriva civililor au erodat încrederea în forțele armate și în aliații internaționali, grupurile pentru drepturi și liderii comunității.

„Este o competiție permanentă între stat și teroriști pentru inimile și mințile populației”, a declarat generalul de brigadă Mahamadou Abou Tarka, care a mai subliniat că „dacă oamenii au rămas fără un lider, vor merge în orice direcție”.

Citește și: România trimite militari în Africa de Vest. Ministrul francez al Apărării mulțumește „prietenilor români”

Editor : Marco Badea