Cursa spațială pentru Lună. De ce se luptă marile puteri să ajungă cât mai repede la polul sud selenar

Data publicării:
Rachetă la lansare
Lansarea Chandrayaan-3 din 14 iulie 2023. Foto: Profimedia Images

Agenția spațială a Indiei încearcă să aducă, pentru prima oară, o sondă spațială a sa la polul sud al Lunii, o misiune care ar putea să avanseze serios ambițiile spațiale ale țării și să dezvolte cunoașterea în ce privește apa înghețată de pe satelitul natural al Pământului, una dintre cele mai potențial valoroase resurse, relatează Reuters.

Încă nu se cunosc prea multe lucruri despre apa înghețată selenară, însă agențiile spațiale ale marilor puteri globale, dar și companiile spațiale private, o văd ca pe un element cheie ale unei potențiale prezențe umane sporite pe satelitul natural al Pământului.

Apa înghețată de la polul sud selenar ar putea să fie cheia apariției unei colonii lunare, a mineritului pe astru sau unei viitoare misiuni Marte.

Mult așteptata misiune indiană Chandrayaan-3, lansată din 14 iulie, ar urma să aselenizeze în zilele următoare pe suprafața astrului. Până acum, Uniunea Sovietică, Statele Unite și China sunt singurele trei țări care au reușit să ajungă pe suprafața lunii cu succes.

Apa înghețată de pe Lună, o resursă importantă

Cercetătorii speculează cu privire la existența apei solide pe Lună încă din anii ’60, dinainte de prima misiune Apollo, însă eșantioanele aduse de pe lună pentru analiză în timpul primelor aselenizări au părut că nu conțin urmă de apă.

În 2008, cercetători de la Brown University au studiat din nou aceste eșantioane cu tehnologie nouă și au descoperit molecule de hidrogen în mici bucățele de sticlă vulcanică. În 2009, un instrument al NASA de la bordul sondei Chandrayaan-1 a detectat apă pe suprfața selenară.

În același an, o altă sondă a NASA care a lovit polul sud lunar a descoperit apă înghețată sub suprafața astrului. O misiune anterioară, din 1998, a descoperit dovezi ale unei concentrații crescute de apă înghețată în craterele întunecate ale polului sud al Lunii.

Cercetătorii sunt foarte interesați de aceste mici dovezi ale existenței apei înghețate pentru că ele ar putea să ne ofere informații noi cu privire la vulcanii lunari, la substanțele aduse pe Pământ de comete și asteroizi și la originea oceanelor.

Dacă apa înghețată există în cantități suficiente pe Lună, ea ar putea și să fie folosită pentru explorarea astrului – ca apă de băut sau pentru răcirea echipamentelor.

De asemenea, ar putea să fie folosită pentru a fi transformată în hidrogen pentru combustibil și oxigen pentru respirat, iar astfel ar putea fi susținute misiuni pe Marte sau misiuni de minerit pe Lună.

Un tratat internațional al ONU din 1967 interzice oricărei țări să pretindă controlul asupra Lunii. Nu există, însă, nicio prevedere care să interzică operațiuni de tip comercial.

Un efort al SUA de a stabili o serie de principii pentru explorarea lunii și folosirea resurselor ei, Acordurile Artemis, au 27 de semnatari. Rusia și China nu au semnat, însă.

Citiți și: Șeful Roskosmos, după prăbușirea sondei Luna-25: Cursa pentru resursele Lunii a început. Rusia trebuie să rămână un jucător

Polul sud selenar, o zonă dificilă pentru aselenizări

Aselenizările au eșuat de multe ori până acum, inclusiv recent. Sonda rusească Luna-25 trebuia să aselenizeze la polul sud în această săptămână, dar a eșuat la apropiere de astru și s-a prăbușit.

Polul sud selenar, departe de zona ecuatorială pe care s-au făcut aselenizările precedente, inclusiv cele cu echipaj uman, este plin de cratere și zone adânci cu teren accidentat.

Chandrayaan-3 urmează să încerce aselenizarea acolo în ziua de miercuri, 23 august, a transmis agenția spațială indiană. O misiune anterioară a Indiei, din 2019, a eșuat.

Statele Unite și China pregătesc, de asemenea, misiuni pentru aselenizarea la polul sud al Lunii.

Editor : Adrian Dumitru

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri