Video Exclusiv Evertsen, cea mai performantă navă de război a marinei olandeze, s-a antrenat în Marea Neagră. Ce mesaj transmite „diplomația maritimă”

Cristina Cileacu
evertsen
Fregata olandeză Evertsen a ancorat în portul Constanța Foto: captură video Digi24

Forțele navale sunt foarte importante în războaie, dar rolul lor este esențial în menținerea păcii și politica externă. Diplomația maritimă permite statelor să își semnaleze interesele în anumite regiuni, prin simpla prezență navală, care este totodată și un memento subtil al puterii militare pe care o dețin. Marea Neagră este în centrul atenției în ultima vreme, iar aliații NATO sunt deja aici pentru exerciții.

Digi24 a filmat la bordul celei mai performante fregate a marinei olandeze, „Evertsen”. George Pastoor, comandantul navei, generalul Jan Hut, comandantul Corpului de marină, și Roelof van Ees, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos la București, au explicat pentru emisiunea „Pașaport diplomatic” cum se face și ce presupune, de fapt, diplomația navală.

 

„Aceasta este camera de operații a centrului de informații de luptă, de aici luptăm. Aici se instalează echipa mea de operații, cu mine aici, în această poziție, și echipa mea în jur, pentru ca eu să pot lua deciziile. Ei mă vor întreba care sunt acestea și în cele din urmă le voi spune dacă ne angajăm sau nu în luptă”, explică George Pastoor.

Ce face o fregată olandeză în Marea Neagră

Am fost primiţi la bordul unei nave de război chiar de comandantul ei, care ne-a făcut un tur complet. Fregata olandeză „Evertsen” face acum parte dintr-o flotă a aliaţilor NATO condusă de Marea Britanie şi rolul ei este să contribuie la apărarea aeriană a unui grup de atac, care are în centru noul portavion „Queen Elizabeth”, alături de care navighează nave de sprijin, un submarin şi mai multe fregate. „Evertsen” a ajuns în Marea Neagră, unde va face exerciţii, dar parcursul ei are ca destinaţie finală Marea Chinei de Sud.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Ce face o fregată olandeză în Marea Neagră?

George Pastoor, comandantul fregatei „Evertsen”: O fregată cum este „Evertsen” este o fregată capabilă să livreze apărare aeriană. La summitul NATO de la Varșovia, din 2016, am promis să ne concentrăm mai mult pe Marea Neagră și să ne asigurăm că vom arăta mai mult steagul NATO în această regiune. De aceea, prezența noastră astăzi aici, ca parte dintr-o operație a unei unități de atac, este o reasigurare a aliaților noștri NATO, România, Turcia, Bulgaria, dar și o misiune de susținere pentru Ucraina. Cum știm cu toții, integritatea lor teritorială a fost deteriorată de Rusia. Iar faptul că noi suntem aici, împreună cu HMS Defender (n.r. distrugător britanic), arată steagul NATO și faptul că ne susținem aliații, dar și Ucraina, în această regiune.

Cristina Cileacu: Dar de ce țărmul românesc?

George Pastoor: De ce țărmul românesc? Avem o istorie lungă de lucru alături de România, suntem la 2.500 de kilometri distanță, dar noi, Țările de Jos, în vest, voi, în est, nu contează, pentru că pentru noi înseamnă să lucrăm împreună cu un aliat NATO de încredere, de aceea noi am ales acest port, Constanța, datorită relației noastre cu România.

Fregata care asigură apărare aeriană

Fregata Evertsen are două funcţii principale: capacitatea de apărare a unei forţe operative maritime, în cazul de faţă grupul britanic Carrier Strike căruia i s-a alăturat în misiune, dar şi de comandă, adică, dacă este cazul, comandantul şi echipajul de pe Evertsen pot dirija un grup operativ format din mai multe nave.  

Cristina Cileacu: Suntem pe o navă militară. Ce poate să facă?

George Pastoor: Această navă militară este făcută pentru apărare aeriană, senzorii și setul nostru de arme au capacitatea să elimine ținte pe rază lungă de acțiune, la o distanță de 160 de km. Deci, avioane care ar amenința o navă militară pot fi respinse cu această navă.

Dar avem capacități și pentru lupta antisubmarin. Deci, putem detecta submarine sub apă și le putem elimina, dacă este cazul.

A treia capacitate pe care o avem este legată de lupta de suprafață, avem un sistem antirachetă Harpoon și pe rază lungă putem elimina nave de serviciu care ne amenință pe noi sau o forță operativă maritimă.

Cum se văd de pe mare demonstrațiile de forță rusești

Recent, Ministerul Apărării din Ţările de Jos a declarat că avioanele ruseşti au hărţuit fregata „Evertsen” în Marea Neagră. Oficialii spun că ruşii au simulat atacuri asupra navei olandeze, dar şi că i-au bruiat comunicaţiile. De pe mare, lucrurile se văd altfel, tocmai pentru că marinarii sunt obişnuiţi să aibă parte de astfel de demonstraţii de forţă şi se intimidează mai greu.

Cristina Cileacu: Și a fost nevoie? Ați fost amenințați, dvs sau aliații, în această misiune?

George Pastoor: Am văzut toți informația de săptămâna trecută, HMS Defender a fost amenințată de forțele rusești, Țările de Jos au fost cumva amenințate de Federația Rusă.

Cristina Cileacu: Cum adică „un fel” de amenințări?

George Pastoor: Un fel de amenințări înseamnă că au zburat avioane de luptă rusești pe deasupra noastră. Nu eram aproape de Crimeea, eram în apele internaționale, iar acestea sunt sub acordul INCSEA (n.r. incidente pe mare), pe care Țările de Jos l-au semnat cu Rusia. De aceea, nu ne-am simțit amenințați, dar a fost o demonstrație de forță din partea Rusiei. Dar una total nepotrivită, eram în apele internaționale, era dreptul nostru și sub Convenția Națiunilor Unite a Legilor Mării, în apele deschise, nu era nevoie ca Rusia să își arate capacitățile.

Comunicarea cu adversarii este esențială

Cristina Cileacu: Când ați ajuns în Marea Neagră, comunicați și cu rușii sau doar cu aliații?

George Pastoor: Nu, comunicăm și cu rușii, uneori intrăm în contact pe VHF, o stație pe mare, putem vorbi cu ei, ne asigurăm că putem naviga în siguranță, facem aranjamente despre cum putem trece unii pe lângă alții, ca să ne asigurăm că rămânem în siguranță împreună.

Cristina Cileacu: Doar ca să fie și mai clar, care ar fi scopul acestor exerciții, din moment ce îi anunțați pe ruși că veniți, ei știu că veniți, faceți niște trasee pentru fiecare navă...

George Pastoor: Pentru noi, faptul că suntem aici este o reasigurare pentru aliații NATO, am spus mai devreme, și să susținem Ucraina. Pentru noi, să facem o operație de conștientizare maritimă în regiune - acestea sunt ape internaționale, NATO vine des în această regiune, ultima oară când această navă a fost aici a fost în 2019 și aceasta este parte dintr-o operație de rutină. Avem tot dreptul să fim aici și vrem să arătăm partenerilor noștri, România, Bulgaria și Turcia, aliații noștri, că suntem acolo la nevoie, că ne apărăm spatele reciproc și reasigurăm lucrurile.

Micile bucurii de la bordul unei nave de război

În turul pe fregata „Evertsen”, comandantul ne-a arătat şi o mică brutărie, unde uneori face şi el pâine, alături de brutar.  

„Se poate simți mirosul de pâine proaspătă. Avem un brutar la bord, noi, olandezii mâncăm pâine dimineața, o masă caldă la prânz, iar seara mâncăm din nou pâine. Deci este bine să ne facem propria pâine. Aici este cămara, se vede câtă făină avem, din Olanda.

Și aveți totul pregătit pentru 7 luni? (n.r.durata misiunii pe mare)

Nu, mai primim provizii din Olanda, în câteva săptămâni. Avem două cuptoare, brutarul se trezește la cinci dimineața, iar la cinci și jumătate pregătește pâine proaspătă și mirosul de pâine proaspătă, dimineața, bucură toată lumea de la bord”, spune comandantul Pastoor.

Dar dincolo de partea relaxată a vieţii pe mare, comandantul Pastoor amintește constant de faptul că nu trebuie să uităm că suntem la bordul unei nave de război şi că niciunul dintre marinari nu va ezita să îşi facă treaba.

Cristina Cileacu: Ați spus mai devreme, în timpul evenimentelor de astăzi, că aceasta este nava dvs. Bineînțeles, sunteți comandantul navei, deci aveți o relație specială cu această navă. Cum ați descrie această relație?

George Pastoor: Sunt comandantul acestei nave frumoase, cea mai bună navă din Țările de Jos, aș spune. Am onoarea să comand 170 de bărbați și femei, sunt răspunzător de ei. Poți să mă iei ca pe un primar al unui mic sat. Avem la bord o brutărie, o bucătărie, un magazin, deci este un mic sat care plutește pe mare. Dar să nu faceți o greșeală, pentru că aceasta este de asemenea o navă cu dotări de război și putem să ne ocupăm de apărare aeriană sau antisubmarin, dar în același timp este treaba mea, eu iau decizia finală despre ce să facem, să ne angajăm în luptă împotriva inamicului sau nu.

Cristina Cileacu: Deci nu sunteți omul pe care să vrem să-l supărăm.

Diplomație cu nave de război

George Pastoor: În Marea Neagră nu vrem să facem rău nimănui, nici Rusiei, dar ne exersăm dreptul de a naviga prin apele deschise, de a naviga în apele internaționale, asta facem. Dar intențiile noastre sunt pașnice, nu există nimic din ce facem noi să nu fie cunoscut și de către ei. Am trecut prin strâmtoarea Bosfor, apoi avem dreptul să stăm în Marea Neagră 21 de zile. Această informație este publică pentru toată lumea, inclusiv Rusia. Deci nu avem nicio intenție de rău, tranzităm pașnic Marea Neagră.

Cristina Cileacu: Ce înseamnă mai exact susținerea pentru Ucraina din partea aliaților?

George Pastoor: Le arătăm că suntem acolo pentru ei, am fost în principalul lor port, am fost la Odessa. Acesta este pentru ei semnalul că le purtăm de grijă și le susținem acțiunile și guvernul în eforturile lui de a...

Cristina Cileacu: Recâștiga integritatea teritorială.

George Pastoor: Da, de a-și recâștiga integritatea, deci aceasta este susținere diplomatică.

Diplomația maritimă, o alternativă la război

Diplomaţia maritimă nu are o definiţie exactă, poate şi pentru că de-a lungul timpului metodele ei de lucru au evoluat. În vechime, acest tip de interacţiune se numea diplomaţia canonierelor, de la numele vaselor înarmate cu tunuri, care erau folosite ca o ameninţare, dar nu ca un act de război, pentru obţinerea unor avantaje sau limitarea unei pierderi, în cazul unor litigii internaţionale. Mai clar, diplomaţia canonierelor era o formă coercitivă de politică, desfăşurată pe timp de pace, practic o alternativă la război. În secolul XXI, legile internaţionale pentru mări sunt clare. Acum toată lumea se poate bucura de ceea ce poartă numele de „dreptul de liberă trecere”, adică tranzitarea prin marea teritorială a unui stat de coastă, atât timp cât pacea şi securitatea nu sunt tulburate. Acest drept se aplică şi în cazul navelor militare.

Cristina Cileacu: Suntem la bordul unei fregate militare olandeze și vorbim desigur despre diplomația maritimă. Se spune că nu se face diplomație fără arme, ar fi ca muzica fără instrumente. Cum funcționează deci diplomația maritimă?

Roelof van Ees, ambasadorul Țărilor de Jos: De la anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă, situația în zona Mării Negre este cumva instabilă. Și asta a dus la o flotă de nave militare ale Marii Britanii, Statelor Unite și Țărilor de Jos să facă acest drum și să ajungă și în Marea Neagră. De aceea, nava „Evertsen” a Majestății Sale este aici și oferă o ocazie excelentă pentru ambasada Țărilor de Jos din București să profite și să arate, de exemplu, capabilitățile olandeze autorităților române.

Guvernele folosesc în continuare marina pentru diplomaţie, mai ales că tot mai multe state şi-au dezvoltat acest domeniu. În plus, configuraţia politică a lumii şi disputele care apar în mări şi oceane au nevoie de acest tip de diplomaţie pentru a ţine lucrurile sub control.

Cristina Cileacu: Pentru ca diplomația maritimă să aibă efect este nevoie de susținerea politică. Cum este în cazul acesta?

Roelof van Ees: Misiunea „HM Eversen” este autonomă. Oricum ar fi apărut aici, dată fiind instabilitatea din zona Mării Negre. Și odată ce am știut asta, am luat decizia la Haga, am încercat să facem tot ce putem mai bine și este rețeaua noastră, a Ambasadei olandeze la București, a Ministerului de Externe, cel de Apărare, care permite celor două lumi să se întâlnească, comandantul navei și generalul Hut (n.r. comandantul Corpului Infanteriei Marine) să se poată întâlni și discuta cu partea română. Și aș spune că aceasta este diplomația navală în acțiune.

Agresivitatea, combătută prin dialog

A vorbi sau a nu vorbi cu Rusia. Aceasta este întrebarea. Răspunsul împarte Uniunea Europeană în două tabere. În cazul NATO, lucrurile sunt mai clare: este nevoie de dialog, în condiţiile în care aceasta este cea mai bună metodă să afli ce planuri are un adversar.

Cristina Cileacu: Uniunea Europeană și Rusia nu vor avea un summit în cele din urmă. Care este poziția olandeză în privința acestui subiect

Roelof van Ees: Am avut recent un summit NATO cheie, la Bruxelles, unde s-au spus multe lucruri, au fost ample declarații de presă și Țările de Jos au fost transparente și la summit și au confirmat punctul de vedere al NATO, și anume că Federația Rusă și-a intensificat agresivitatea în zona Mării Negre și de aceea este important să acordăm atenție acestei zone și să desfășurăm mijloace aici, așa cum facem acum prin intermediul navei HM Evertsen.

Politica internaţională depinde şi de capacitatea statelor de a gestiona disputele maritime. Conceptul nu este nou, dar în acest secol trebuie rafinat, pentru ca politicienii să îl înţeleagă mai bine şi să îl folosească mai mult pentru a restabili încrederea între ţări, acolo unde ea s-a diminuat.

Libertatea, demonstrată prin prezență

Cristina Cileacu: Țările de Jos sunt recunoscute în lume pentru faptul că se pricep foarte bine la stăpânirea apelor, acordați multă atenție mărilor și oceanelor. Iar acestea devin tot mai importante, pentru că totul se întâmplă acolo: comerțul, ecosistemul de care depindem, chiar și cablurile pentru internet trec pe sub mări. Este lumea politică pregătită să se ocupe de aceste noi conflicte care apar peste tot prin mările și oceanele lumii?

Roelof van Ees: Aș spune că liderii din Vest sunt tot mai conștienți de sensibilități. Iar faptul că această misiune pe care am menționat-o include nava „Evertsen”, vizitează Marea Neagră, Marea Chinei de Sud, atestă conștientizarea faptului că în anumite părți din lume este important să demonstrăm că există în continuare libertate de navigare.

Cristina Cileacu: Deci principalii inamici sunt Rusia și China în această misiune.

Roelof van Ees: Nu i-aș numi inamici, fac anumite acțiuni, în mod special Federația Rusă, care sunt sensibile și este important să arătăm steagul și prin apariția noastră în Marea Neagră, să demonstrăm că există într-adevăr, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite a Legilor Mării, că există libertatea de navigație. Dacă nu o testăm, dacă nu apărem în Marea Neagră, poate oamenii uită de ea. Este important să demonstrăm că este libertate deplină de navigare pur și simplu prin prezența noastră fizică aici.

Cristina Cileacu: Deci ideea de bază este că dacă ești văzut, atunci exiști și atunci aceste două superputeri poate vor da înapoi?

Roelof van Ees: Nu este o chestiune de a da înapoi, este despre a arăta ce înseamnă legea, am menționat Convenția Națiunilor Unite a Legilor Mării și prin prezența aici ne asigurăm că se și aplică.

„Suntem obișnuiți cu stilul rușilor”

Importanţa Mării Negre - politică, de securitate, dar şi economică - este în creştere. Trei din cele șase țări riverane, Bulgaria, România și Turcia, sunt membre NATO. Alte două, Georgia și Ucraina, colaborează îndeaproape cu NATO, dar suferă de pe urma agresiunii rusești. La summitul NATO din acest an, de la Bruxelles, s-a decis dezvoltarea unei strategii semnificative pentru regiune. Comandantul Corpului de Marină al Ţărilor de Jos, Jan Hut, ne-a explicat cum se pune în practică această decizie.

Cristina Cileacu: Suntem la bordul unei fregate militare olandeze, de ce sunteți în Marea Neagră?

Jan Hut, comandantul Corpului de Marină al Țărilor de Jos: De ce în Marea Neagră, pentru că suntem în drum spre Japonia, după cum știi, și avem mulți parteneri aici, în regiune, este o regiune importantă pentru NATO și suntem aici să ne asigurăm partenerii că suntem alături de ei și acesta este motivul cel mai important.

Cristina Cileacu: Ce faceți aici are un nume, se chema diplomația canonierelor, dar în acest secol se cheamă diplomație maritimă. Cum funcționează?

Jan Hut: Diplomația maritimă este o metodă de a arăta partenerilor tăi că ești alături de ei, că lucrați împreună, că vă antrenați împreună, că aveți aceleași scopuri și că lucrați cu aceleași standarde, norme, valori și de aceea suntem aici, să protejăm acele valori, acele norme, și facem asta cu partenerii noștri și acesta este principalul motiv.

Cristina Cileacu: Bineînțeles, știți bine că Marea Neagră este strategică pentru toate țările din jurul ei, dar și pentru Rusia, deci ce așteptări aveți de la întâlnirile cu navele militare rusești, pentru că am avut un incident recent, cu o navă militară britanică, în Marea Neagră.

Jan Hut: Suntem obișnuiți cu stilul rușilor. Este destul de standard, ne însoțesc atunci când suntem în Marea Neagră, noi îi însoțim când sunt în zona noastră, deci nu este ceva special. Și suntem obișnuiți cu asta.

Cristina Cileacu: Deci nimic deosebit.

Jan Hut: Aș spune că nu este ceva deosebit.

Citiți și: Jocuri de război: Ce s-ar întâmpla dacă Vladimir Putin chiar ar scufunda un distrugător NATO în Marea Neagră

Ce înseamnă „să tragi o linie în nisip”

Cristina Cileacu: Când ați preluat postul pe care îl ocupați acum, comandant al Corpului de Marină, ați spus în discursul dvs: „Să ne așteptăm la surprize”. Ce înseamnă asta în domeniul dvs?

Jan Hut: În domeniul meu asta înseamnă exact ce spun cuvintele: să te aștepți la surprize, adică trebuie să fii pregătit pentru lucruri neașteptate care se pot întâmpla în jurul tău. De aceea am spus asta. Poți fi într-o misiune, într-o operație, în timpul unui antrenament, al unui exercițiu, dar trebuie să fii pregătit pentru lucrurile la care nu te aștepți și trebuie să fii gata să le faci față.

Cristina Cileacu: Să fiți aici, în această misiune de susținere a Ucrainei, așa ne-a spus comandantul acestei nave. Dar poate Ucraina să înțeleagă din asta că, poate, aliații sunt aici să lupte pentru ei sau să nu înțeleagă bine conceptul?

Jan Hut: Să sperăm că nu vom lupta pentru ei, există diplomația, sunt metode diferite să ne ocupăm de aceste chestiuni, care sunt mai importante de fapt. Dar trebuie să fii pregătit și uneori trebuie să tragi o linie în nisip. Suntem aici să susținem Ucraina, vrem ca ei să știe că nu suntem de acord cu felul în care Rusia se ocupă de Crimeea, este teritoriul lor și suntem aici să spunem Ucraina, vă susținem.

Cristina Cileacu: Dacă tot ați menționat Crimeea, cu siguranță Rusia nu o va ceda.

Jan Hut: Nu.

Cristina Cileacu: Deci care este scopul acestei misiuni, dincolo de faptul că le arătați aliaților și Ucrainei că sunteți aici de fiecare dată când este nevoie?

Jan Hut: Cred că aceasta este cea mai importantă parte, să fim aici și să arătăm că suntem alături de țările care trebuie să treacă prin astfel de situații.

Cristina Cileacu: Într-o lume în care războiul este hibrid și mai degrabă cibernetic, își mai găsește locul o astfel de navă?

Jan Hut: Da, cu siguranță își mai găsește locul, dar nu vreau să comentez prea mult pe această temă.

***

Fregata „Regina Maria” (F222) a plecat miercuri, 30 iunie, din portul militar Constanța pentru a se integra în gruparea navală permanentă a Alianței Nord-Atlantice SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group 2) care acționează, în perioada 30 iunie-22 iulie, în Marea Neagră. La plecare, nava a executat o serie de exerciții împreună cu fregata „HNMS Evertsen” din Țările de Jos, în vederea dezvoltării capacității de acțiune în comun. Au fost exersate manevre și evoluții care au cuprins trecerea navelor prin diferite scenarii, tehnici și proceduri de R.A.S. (Replanishment At Sea - realimentare pe mare), precum și acțiuni complexe, în cadrul serialelor de luptă antiaeriană, cu implicarea aeronavelor de tip MIG 21 LANCER ale Forțelor Aeriene Române. Urmăriți o galerie foto pusă la dispoziție de Forțele Navale Române din timpul manevrelor comune pe care fregata „Regina Maria” le-a efectuat cu fregata olandeză „Evertsen”:

Fregatele „Regina Maria” și „Evertsen” execută manevre comune Foto: Forțele Navale Române

Fregatele „Regina Maria” și „Evertsen” execută manevre comune Foto: Forțele Navale Române
Marea Neagră a devenit o regiune importantă pentru NATO Foto: Forțele Navale Române
Antrenamente NATO în Marea Neagră Foto: Forțele Navale Române
Prezența fregatelor NATO în Marea Neagră reamintește de dreptul la liberă circulație Foto: Forțele Navale Române
Gruparea navală permanentă a Alianței Nord-Atlantice SNMG-2 acționează, în perioada 30 iunie-22 iulie, în Marea Neagră Foto: Forțele Navale Române
Fregata „HNMS Evertsen” din Țările de Jos a venit în Marea Neagră pentru antrenamente comune cu forțele NATO Foto: Forțele Navale Române
La bordul fregatei Evertsen există și o mică brutărie Foto: Forțele Navale Române
Fregatele Evertsen (F805) și Regina Maria (F222) se antrenează în Marea Neagră Foto: Forțele Navale Române
Fregata Regina Maria are 240 de oameni la bord Foto: Forțele Navale Române
Fregata Evertsen, una dintre cele mai performante nave ale marinei olandeze Foto: Forțele Navale Române
Navele de război se antrenează după diverse scenarii Foto: Forțele Navale Române
Fregata olandeză Evertsen are la bord un echipaj de 170 de oameni Foto: Forțele Navale Române
Aliații își antrenează capacitatea de interoperabilitate Foto: Forțele Navale Române
Fregatele sunt elemente ale „diplomației maritime” Foto: Forțele Navale Române
Manevrele NATO transmis un mesaj atât pentru aliați, cât și pentru Rusia Foto: Forțele Navale Române
Rusia este informată de fiecare dată despre manevrele NATO din Marea Neagră Foto: Forțele Navale Române
Manevre NATO în Marea Neagră Foto: Forțele Navale Române
Fregatele Evertsen și Regina Maria, antrenament în Marea Neagră Foto: Forțele Navale Române
Fregatele Evertsen (F805) și Regina Maria (F222) au făcut manevre comune în Marea Neagră Foto: Forțele Navale Române
Elicopter zburând în apropierea fregatei Evertsen Foto: Forțele Navale Române
Manevre NATO în Marea Neagră Foto: Forțele Navale Române
Fregata Evertsen a făcut o escală în Marea Neagră în drum către Marea Chinei de Sud Foto: Forțele Navale Române
,
Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate