Grecia se teme de un val de refugiați din cauza cutremurelor care au devastat sud-estul Turciei şi nordul Siriei, așa că și-a întărit controalele la graniță, scrie The Guardian. Sute de poliţişti de frontieră au fost trimiși să patruleze în weekend la graniţa terestră greco-turcă din regiunea Evros.
"Deplasarea în masă a milioane de oameni nu este o soluţie", a declarat ministrul grec al migraţiei, Notis Mitarakis, care a spus că este necesar să fie trimise la timp de ajutoare de urgenţă în Turcia şi Siria.
Este de aşteptat ca o parte dintre persoanele rămase fără adăpost în urma cutremurelor din 6 februarie să înceapă să se îndrepte spre Europa în primăvară, dacă ajutorul umanitar nu va veni la timp.
Patrulele grecilor au fost întărite, după ce, în contextul discuţiilor despre Schengen, Notis Mitarakis ceruse oricum o protecţie sporită a frontierelor continentului printr-o infrastructură de supraveghere consolidată şi garduri suplimentare.
La o conferinţă europeană privind gestionarea frontierelor, care a avut loc vineri în Grecia, el a promis că va continua acțiunea de extindere a unui zid controversat de-a lungul frontierei terestre, indiferent dacă va fi sau nu finanţat de UE. Gardul de 35 de kilometri lungime şi 5 metri înălţime ar urma să fie dublat până la sfârşitul anului.
Guvernul de centru-dreapta de la Atena a anunțat că va achiziţiona zeci de noi nave pentru paza de coastă ca să patruleze insulele din Marea Egee.
Un număr tot mai mare de refugiaţi îşi riscă viaţa ocolind insulele greceşti pentru a ajunge în ambarcaţiuni supraaglomerate din Turcia spre Italia. Ultima tragedie s-a produs duminică, atunci când zeci de refugiaţi, printre care şi un nou-născut, au fost găsiţi morţi după ce ambarcaţiunea lor a eşuat.
Bruxelles-ul a alocat Greciei mai multe fonduri pentru gestionarea migraţiei decât oricărui alt stat membru al UE. Centrele de azil, extrem de costisitoare, au înlocuit taberele de refugiați din Samos, Leros şi Kos, iar în acest an este aşteptată deschiderea unor centre similare pentru solicitanţii de azil în Lesbos şi Chios.
Apelurile pentru măsuri mai dure anti-migraţie au crescut de la criza din 2015, când aproape 1 milion de sirieni care fugeau de războiul civil au cerut azil în Europa.
Miniştrii reprezentând 15 state membre care au participat la conferinţa de săptămâna trecută de la Atena au solicitat nu numai încheierea de acorduri cu ţări terţe pentru a accepta refugiaţi, ci şi un sprijin financiar suplimentar "pentru toate tipurile de infrastructură de protecţie a frontierelor". Toate aceste discuţii au loc în contextul în care în special Olanda şi Austria au reclamat că spaţiul Schengen nu funcţionează şi nu este suficient protejat, motiv pentru care s-au opus, în decembrie, intrării României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie, acceptând, în schimb, Croaţia.
"În acest moment este crucial pentru Europa să decidă ce tip de politică de migraţie dorim şi, mai exact, ce tip de gestionare a frontierelor dorim", le-a spus Mitarakis omologilor săi. "În mod clar, trebuie să oferim azil persoanelor care au nevoie de protecţie, dar într-un mod ordonat... Astăzi, din păcate, în loc să fim proactivi în gestionarea azilului, avem de-a face cu traficanţii de persoane care vând locuri către societăţile noastre - şi nu celor care ar avea cea mai mare nevoie, ci celor care plătesc", a arătat ministrul elen al migraţiei.
Editor : G.M.
