Iranul a dezminţit luni orice legătură cu atacul cu dronă care a ucis duminică trei militari americani şi a rănit alte zeci în nord-estul Iordaniei, transmite Reuters. Agenţia observă că preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, care a pus atacul pe seama unor militanţi susţinuţi de regimul de la Teheran, se confruntă cu presiuni politice pentru o reacţie directă împotriva Iranului, cu riscul de a declanşa un conflict mai extins.
Nasser Kanaani, purtător de cuvânt al ministerului iranian de externe, a susţinut că acuzaţiile conform cărora ţara sa este implicată în atacul de lângă frontiera Iordaniei cu Siria sunt "nefondate", iar continuarea loviturilor americane în Siria şi Irak, precum şi războiul din Gaza vor intensifica instabilitatea din regiune. Oficialul a afirmat că "grupurile de rezistenţă" nu primesc ordine din partea Iranului.
Misiunea iraniană la ONU emisese deja un comunicat în acelaşi sens: "Iranul nu are nicio legătură şi nu a avut nimic de-a face cu atacul asupra bazei SUA" şi "există un conflict între forţele SUA şi grupurile de rezistenţă din regiune, care se atacă reciproc ca represalii".
Reuters apreciază că opţiunile de reacţie ale lui Biden merg de la lovituri directe împotriva forţelor iraniene din alte ţări sau chiar de pe teritoriul Iranului până la represalii mai reţinute, doar asupra militanţilor susţinuţi de Teheran.
Laura James, analist specializat în Orientul Mijlociu, Oxford Analytica: "Moartea unor americani a fost considerată mereu o linie roșie. Este punctul de cotitură. SUA vor trebui să răspundă mai puternic decât la precedentele atacuri. Asta poate însemna inclusiv uciderea unor lideri de top ai milițiilor irakiene sau a unor iranieni influenți. Iar asta va provoca dileme la Bagdad și Teheran".
Din octombrie, când atacul Hamas împotriva Israelului a declanşat războiul din Gaza, grupările pro-iraniene au atacat de peste 150 de ori forţele americane din Irak, Siria, Iordania şi din largul coastelor Yemenului. Până duminică, însă, niciun militar american nu fusese ucis, iar numărul răniţilor a fost mic.
Preşedintele SUA a avut astfel spaţiu de manevră din punct de vedere politic, lovind miliţiile aliate cu Iranul fără a risca un război direct, scrie Agerpres.
Opoziţia republicană îl acuză însă pe democratul Biden că a lăsat militarii americani expuşi, în aşteptarea unei drone sau a unei rachete care va trece de apărarea bazelor lor, iar acest moment a sosit duminică.
Senatorul republican Tom Cotton a insistat că "singurul răspuns la aceste atacuri trebuie să fie o ripostă militară devastatoare împotriva forţelor teroriste ale Iranului, atât în Iran cât şi în întreg Orientul Mijlociu".
Congresmanul republican Mike Rogers, care prezidează comitetul pentru probleme militare al Camerei Reprezentanţilor, a cerut de asemenea acţiuni împotriva Teheranului, apreciind că "preşedintele Biden trebuia să tragă de mult la răspundere regimul iranian şi intermediarii acestuia pentru atacurile pe care le-au efectuat".
Fostul preşedinte Donald Trump, care speră să se confrunte din nou cu Biden în alegerile prezidenţiale de anul acesta, a prezentat atacul ca pe o "consecinţă a slăbiciunii şi cedării" succesorului său la Casa Albă.
Chiar şi o reprezentantă a democraţilor, Barbara Lee, membră a Camerei Reprezentanţilor, şi-a exprimat public îngrijorarea că strategia lui Biden de limitare în Gaza a conflictului dintre Israel şi gruparea islamistă Hamas este pe cale să dea greş: "Aşa cum vedem acum, aceasta intră într-o spirală scăpată de sub control. Începe să se transforme într-un război regional şi din nefericire Statele Unite şi militarii noştri sunt în pericol".
Editor : G.M.
