Sari la conținut
News Alert

Adjuncta lui Netanyahu: Ţările ar trebui să-şi mute ambasadele în singura capitală a Israelului

Nu văd niciun motiv să aşteptăm, nu văd niciun motiv să rescriem istoria, este o singură versiune, care este foarte clară: Ierusalim este capitala Israelului”, a declarat Tzipi Hotovely, adjuncta premierului Benjamin Netanyahu, în interviul acordat pentru „Paşaport diplomatic”.

Doar păsările sunt libere în Gaza. Aşa spun locuitorii de aici despre stilul de viaţă pe care sunt forţaţi să îl ducă şi împotriva căruia protestează tot mai des. Din Gaza nu se intră şi nu se iese decât cu acordul Israel. La fel se fac şi afacerile. Până şi pescuitul în Mediterană poate fi făcut doar pe o porţiune controlată. Pentru că teritoriul este controlat de Hamas, organizaţie considerată teroristă de israelieni, măsurile de siguranţă impuse îi afectează pe toţi cei aproape 2 milioane de locuitori ai Fâşiei.

Balazs Barabas: Gaza este văzută de mulţi drept cea mai mare închisoare din lume. Cum se poate dezvolta un teritoriu dacă populaţia de acolo nu are cum să călătorească, să facă importuri şi exporturi, să facă orice tip de comerţ?

Tzipi Hotovely: În primul rând, vreau să vă salut. Este prima mea vizită în România şi sunt foarte fericită să particip la emisiunea dvs. Şi mă bucur că începeţi cu situaţia din Gaza, comunitatea internaţională este foarte interesată să afle care va fi viitorul oamenilor din Gaza. Dar trebuie să ne amintim cine conduce astăzi Gaza. Gaza este condusă de o organizaţie teroristă, numită Hamas. Iar adevărata problemă este faptul că Hamas, o organizaţie susţinută de Iran, cu milioane de dolari care vin din Teheran, controlează acum Gaza. Cred că aceasta este principala problemă şi vrem să fim siguri că, comunitatea internaţională îşi va folosi resursele pentru a avea grijă de populaţie, să nu permită ca banii să fie folosiţi de această organizaţie teroristă care foloseşte banii într-un singur scop: să se asigure că Israel nu va exista pe harta Orientului Mijlociu.

Balazs Barabas: Da, dar Hamas înseamnă câţiva oameni, iar locuitorii din Fâşia Gaza nu au nicio vină pentru ceea ce face Hamas. Vreau să vă dau un exemplu, echipa noastră a fost în Fâşia Gaza în 2014, după 3 zile de bombardamente şi una dintre ţinele principale era fabrica de ciocolată, care nu pare să fi fost o ţină strategică. Ce încearcă Israel să facă pentru a ajuta populaţia din Fâşia Gaza, nu pe Hamas, ca să se dezvolte?

Tzipi Hotovely: În primul rând, nu este datoria noastră să îi ajutăm pe oamenii din Gaza.

Balazs Barabas: Este, dacă vorbim despre ridicarea restricţiilor şi de a le permite să facă import, export şi să aibă schimburi comerciale.

Tzipi Hotovely: Acestea sunt lucruri care se întâmplă deja. Gaza astăzi este deschisă, vorbim despre 400 de camioane care livrează bunuri în Gaza, aproape tot ce vă puteţi imagina, de la mâncare, la medicamente. Ai tot ce îţi trebuie în Gaza, dar adevărata problemă este faptul că, repet, Israel nu controlează Fâşia Gaza. Israel doar se protejează de tunelele terorii, de regimul de teroare care de fapt ameninţă civilii din Israel. Gândiţi-vă: ar fi putut folosi toată susţinerea internaţională, vorbim despre sute de milioane de dolari, bani care vin de la comunitatea internaţională şi intră în şcolile lor etc. Ar fi putut să îi folosească pentru a face populaţia să prospere. Dar ce au făcut, ce au ales să facă, a fost să construiască un întreg oraş, în subteran, cu un singur scop: să facă atacuri teroriste asupra satelor şi oraşelor israeliene. Asta face Hamas. În loc să întrebăm ce poate Israel poate să facă pentru Gaza, cred că am făcut mai mult decât suficient, când am fost atacaţi din Fâşia Gaza, cred că, comunitatea internaţională ar trebui să se întrebe: cum putem învinge Hamas?

Israelul consideră Iranul inamicul numărul unu şi pentru că el este duşmanul mai mare, israelienii au făcut alianţe cu ţări arabe care au aceeaşi aversiune pentru persani. Tânărul prinţ încoronat al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman Al Saud, căruia i se spune pe scurt MBS, a făcut în ultima vreme declaraţii care par să schimbe susţinerea tradiţională pe care ţara sa o acordă cauzei palestiniene.

Balazs Barabas: Aţi menţionat Iran ca susţinător al Hamas, dar şi Arabia Saudită este un susţinător al cauzei palestiniene, în întregul ei. Iar Israel are legături foarte bune cu Arabia Saudită. Ia Israel în calcul să ceară Arabiei Saudite să slăbească legăturile cu palestinienii?

Tzipi Hotovely: Lumea arabă s-a schimbat dramatic, după cum ştiţi. În regiune multe ţări s-au destrămat, cele mai multe ţări şi-au dat seama că cea mai mare ameninţare este faptul că Iran a intrat într-un program nuclear. Când ne uităm la felul în care ţările noastre văd regiunea, principalul scop, cu tot respectul pentru chestiunea palestiniană, este stoparea Iran în obţinerea armei nucleare şi cred că la acest nivel colaborăm, avem interese comune şi cred că dacă mâine dimineaţă, conflictul israeliano-palestinian ar fi rezolvat, şi cred că mulţi premieri ai Israel şi-ar dori să se întâmple acest lucru, dar din păcate nu ar rezolva problema cea mai mare a regiunii, lucrul care chiar creează instabilitate. Ştiţi că nu mai avem unele ţări, Libia s-a destrămat, Siria este într-un război civil care a ucis jumătate de milion de oameni, gândiţi-vă! Conflictul israeliano-palestinian, într-o sută de ani, a avut 22 de mii de victime. Iar în Siria, în 5 ani, au murit jumătate de milion de oameni, cei mai mulţi dintre ei civili care au fost ucişi cu brutalitate de Assad. Vedeţi proporţiile, acesta chiar este cel mai sângeros eveniment din Orientul Mijlociu, ceva creat cu susţinerea regimului iranian şi acum este dificil pentru ţările europene să realizeze cât de periculos este, dar este foarte periculos.

Terorismul nu mai este de mult doar o problemă specifică Orientului Mijlociu şi cei care trăiesc în regiune au câştigat, de nevoie, experienţă în combaterea fenomenului. Doar că metodele folosite de anumite ţări din zonă, sunt greu de înţeles de restul lumii, unde loviturile militare pe teritoriul altui stat sunt considerate agresiune.

Balazs Barabas: Israel este foarte eficient în lupta împotriva terorismului, fără nicio îndoială. Dar, Israel are intervenţii militare, bombardează Siria destul de des şi de asemenea, intervine în Liban, împotriva Hezbollah. Dar acestea sunt teritorii străine şi să intervii militar pe un teritoriu străin este împotriva legilor internaţionale. Care este poziţia Israel în această privinţă?

Tzipi Hotovely: Să redefinim ce face Israel. Noi ne apărăm graniţele şi facem ceea ce face orice altă ţară din lume când trebuie să-şi apere graniţele. Îşi foloseşte forţa ca să facă ceea ce trebuie. România ar fi făcut acelaşi lucru, SUA luptă la mile de graniţele sale ca să apere ceea ce se numeşte ori interes american, sau interesele societăţilor vestice. Asta face şi Israel. Luptă împotriva islamului radicalist şi acesta este cel mai important lucru pe care trebuie să-l reţinem. Iar când luptăm împotriva islamului radicalist şi ne apărăm graniţele, practic apărăm forţele binelui din societatea vestică, din civilizaţia vestică, de faptul că ceea ce vor radicaliştii de fapt este că vor să ajungă în Europa. Ei nu vor să se oprească în Israel. Gândiţi-vă la atacurile teroriste din multe oraşe europene, care au avut loc în ultimii ani, vorbesc despre Paris, Berlin, Barcelona. Niciun loc din Europa nu mai este sigur din cauza islamului radicalist. Iar oamenii din Europa simt că aceasta nu mai este doar o problemă a Orientului Mijlociu. Aceasta este o chestiune globală, o ciocnire a civilizaţiilor, cum spunea Hungtinton, aceasta este o ciocnire a civilizaţiilor. Israel este în prima linie a frontului, unde apără şi proprii oameni, dar şi civilizaţiile vestice.

Balazs Barabas: Dar intervenţiile în Liban pot duce de asemenea la război civil. Nu se teme Israel de această opţiune?

Tzipi Hotovely: Să ne amintim când a intervenit Israel în Liban. Doar după ce au fost trase rachete asupra oraşelor noastre, în 2006, al doilea război cu Libanul a apărut pentru că soldaţii israelieni au fost răpiţi de Hezbollah şi de asemenea a fost şi faptul că toată partea de nord a Israel, până la Tel Aviv, în mijlocul ţării, era sub atacul rachetelor. Aşa că trebuia să ne apărăm. Nu cred că se aştepta nimeni să stăm şi să nu facem nimic. De aceea avem Forţele de Apărare Israeliene (n.r., IDF), aceasta este ideea din spatele lor. Trebuie să ne apărăm. Nu acţionăm agresiv ca să cucerim teritorii sau să ne extindem graniţele. Scopul nostru principal este să ne ţinem în viaţa ţara noastră mică.

Preşedinţii din trei ţări care găsesc mereu metode noi de a evita regulile internaţionale, Turcia, Rusia şi Iran, au avut o întâlnire semnificativă la Ankara. Diplomaţii ştiu însă să vadă şi dincolo de declaraţiile de presă pe care le fac liderii politici şi înţeleg că alianţele care azi par solide, se pot destrăma cu rapiditate, dacă interesele o cer.

Balazs Barabas: Preşedinţii Putin, Erdogan şi Rouhani s-au întâlnit de curând la Ankara, iar cel puţin două dintre aceste ţări nu sunt foarte prietenoase către Israel. Este ţara dvs. îngrijorată din cauza relaţiilor mai strânse dintre aceste ţări?

Tzipi Hotovely: Avem o coordonare foarte strânsă cu ruşii, tocmai ne-am reluat relaţiile diplomatice cu Turcia în perioada actualului mandat politic. Aşa cum ştiţi, relaţiile diplomatice nu sunt întotdeauna despre prietenie, câteodată despre interes reciproc. Trebuie să spun că România este în afara relaţiilor de interese, este o prietenie adevărată între două ţări, de relaţii diplomatice. Dar cu Turcia este în mod clar o chestiune de interese, şi cred că dacă ne uităm la forţele care sunt active în regiune, cred că majoritatea ţărilor din regiune ne împărtăşesc temerile. Cred că jocurile pe care Erdogan le face sunt câteodată periculoase dar în mod clar avem aliaţi printre vecinii noştri: Egipt, Iordania, avem şi cu Arabia Saudită interese comune. Deci la nivel global, coaliţia din care face parte şi Israel este destul de mare pentru a putea lupta pericolului cel mai mare, pe care l-am menţionat, regimul iranian.

Colonizarea teritoriilor din Cisiordania de către evrei continuă de ani de zile, deşi situaţia este des criticată la nivel internaţional. Palestinienii continuă să protesteze de câte ori o nouă bucată de pământ pe care ei o consideră a lor, este confiscată de israelieni. Aceştia, la rândul lor, cred că au dreptul să construiască acolo pentru că sunt proprietarii istorici ai terenului. Această stare de fapt contribuie şi ea foarte mult la tensionarea şi mai accentuată a conflictului.

Balazs Barabas: Aţi folosit cuvintele "Israel cedează teritorii palestinienilor", ceea ce s-a întâmplat în Cisiordania, cu un teritoriu în mare parte autonom. Dar Israel permite să se construiască pe aceste teritorii colonii evreieşti. Nu credeţi că acest lucru este îi afectează pe palestinieni?

Tzipi Hotovely: Haideţi să vorbim despre legătura evreiască. Vorbim despre 4000 de ani de legătură a evreilor cu Iudeea şi Samaria. Gândiţi-vă la nume, Iudeea, e bazată pe ideea că evreii au o legătură cu aceste teritorii. Deci un lucru pe care nu pot să-l accept este că evreii trebuie transferaţi dintr-un loc în altul. Eu nu vă ofer să mutaţi arabii. Eu nu vreau să ofer comunităţii internaţionale să transfere evrei. Odată, în trecut spuneam că este vorba de purificare etnică. Evreii nu pot fi exilaţi din patria lor. De aceea credem că evreii şi arabii pot trăi împreună pe exact aceeaşi bucată de pământ. Iar dacă vă uitaţi la colonii, sunt 3% din acest teritoriu numit Iudeea şi Samaria. Aceasta nu este problema cu adevărat. În plus, cred că nu casele sunt problema. Terorismul este problema. Atunci când construieşti şcoli şi grădiniţe, aduci viaţă în locul acela. Când educi copii mici să nu mai iasă pe stradă doar pentru că sunt evrei, acolo începe violenţa şi acolo cred că e adevărata problemă.Deci nu e un conflict al coloniilor, este cel mai important lucru de care trebuie să ţinem cont. Conflictul a început cu idee că evreii care se întorceau în patria lor îşi reconstruiau patria. Acest a fost principalul motiv care a stat la baza conflictului. Şi astăzi, problema nu este despre statul palestinian, ci despre a avea statul Israel.

Balazs Barabas: Este adevărat, dar înainte de asta Israel a cedat teritorii care le-au fost promise palestinienilor ca zone cu autodeterminare, ca ale lor. Deci practic problema este că Israel permite să fie construite colonii evreieşti pe teritorii acordate palestinienilor.

Tzipi Hotovely: Nu, nu este o descriere a realităţii. Descrierea realităţii este că palestinienii au aruncat pe geam ani de negociere, şi nu au vrut să semneze un acord care să spună că este sfârşitul conflictului.

Balazs Barabas: Acordurile de la Oslo, 1993?

Tzipi Hotovely: Acordurile de la Oslo nu au fost finale. Iar şi iar au spus că este doar parte a unui program pentru o Palestină mare. Gândiţi-vă la cei din Gaza - motivul acelor provocări este că vroiau să se întoarcă acolo unde Israel este astăzi, să ia locul Israelului. Aceasta este marea problemă. Iar ultimul lucru de care trebuie să ne amintim: ca să ai pace, trebuie să ai o conducere. Am avut-o cu Sadat, cu liderul egiptean care a fost destul de curajos să vină în Israel, la Ierusalim şi să spună: nu mai vreau să văd vărsare de sânge. Nu mai vreau să moară oameni din cauza conflictelor. Nu vedem aceşti lideri de partea palestiniană. Vedem în schimb lideri care spun că shaheed, oamenii care ucid nevinovaţi, sunt sfinţi. Este un abuz al ideii de pace. Nu este pace. Trebuie să asigurăm ca următoarele generaţii vor avea adevăraţi lideri care vor fi fericiţi să trăiască alături de Israel pentru că există spaţiu suficient pentru toţi.

Cele mai multe ţări din lume consideră că recunoaşterea Ierusalimului drept capitala Israel nu ajută deloc procesul de pace cu Palestina. SUA insistă însă că acest lucru va accelera o rezolvare şi au decis să îşi mute ambasada de la Tel Aviv, în oraşul sfânt, drept cadou pentru cea de-a şaptezecea aniversare a statului Israel, la începutul lunii mai.

Balazs Barabas: Israel doreşte să pună un accent mai mare pe chestiunea Ierusalimului ca şi capitala ţării, ceea ce este intens criticat nu doar de palestinieni, ci şi de multe ţări din lume. SUA sprijină această idee, prin planul său de a-şi muta ambasada la Ierusalim. Nu credeţi că acest lucru ar fi o chestiune destabilizatoare în Israel şi în regiune?

Tzipi Hotovely: Dimpotrivă. Credem că va stabiliza regiunea. Ce este mai firesc decât a accepta realitatea, istoria, să spunem ce este evident pentru oricine care ştie ceva despre istoria universală. şi anume că evreii sunt legaţi de Ierusalim de 3000 de ani. Ierusalim a fost dintotdeauna capitala evreilor, a fost dintotdeauna capitala Israelului. Din ziua fondării statului Israel, prim-ministrul nostru a luat această decizie. E timpul ca comunitatea internaţională să îşi dea seama că prin aşteptare, prin refuzul de a recunoaşte realitatea şi istoria nu fac decât să împingă pacea mai departe. Asta s-a întâmplat în ultimii 25 de ani, oamenii au crezut că Ierusalimul ar trebui să fie ultima chestiune de pe masa discuţiilor. Dar ce s-a întâmplat de fapt: de fiecare dată când s-a discutat problema Ierusalimului palestinienii au plecat pentru că nu au vrut ca conflictul să înceteze. Din păcate, aceasta este concluzia la 25 de ani de negocieri. Când Israel a vrut să încheie un acord de pace şi ambele părţi erau gata să o facă, Egipt şi Israel au semnat un acord de pace valid şi real. Au trecut 40 de ani şi încă mai avem acordul de pace cu Egipt, am urmat acelaşi proces cu Iordania. Dacă palestinienii sunt interesaţi, atunci ar trebui să nu mai plece de la masa negocierilor. Aici nu e vorba de Ierusalim. E vorba de însăşi existenţa Israelului, de aceea cred că toate ţările din lume ar trebui să-şi mute ambasadele, aşa cum face SUA şi cred că acum este ocazia. O ocazie istorică să schimbăm jocul. În loc să tot aşteptăm şi să fim ameninţaţi... Ştiţi, înainte ca preşedintele Trump să recunoască Ierusalimul, oamenii spuneau: „Orientul Mijlociu va fi mistuit de flăcări, va fi un război uriaş”. Nu s-a întâmplat aproape nimic. El a recunoscut Ierusalimul, a făcut un pas firesc care ar fi trebuit făcut de mulţi ani, de când Israel a fost fondat. Cred că e ceva ce majoritatea ţărilor ar trebui să-l facă. Ţările ar trebui să-şi mute ambasadele în singura capitală a Israelului. Nu văd niciun motiv să aşteptăm, nu văd niciun motiv să rescriem istoria, este o singură versiune, care este foarte clară: Ierusalim este capitala Israelului.

Balazs Barabas: Soluţia Ierusalimului de Est ca aparţinând populaţiei palestiniene nu este acceptabilă?

Tzipi Hotovely: Nu. Partidul meu, Likud, principalul partid din Israel, ca şi majoritatea israelienilor sprijină ideea unui Ierusalim unit. Dacă ne uităm din punct de vedere teritorial, ideea de a diviza oraşul este una foarte proastă. Nu ar fi mai multă pace prin asta, de fapt contrar opusul. Vor fi mai multe atacuri teroriste împotriva civililor, o insecuritate în caoitala Israelului. Am văzut asta în trecut. De fiecare dată când Israel a cedat un teritoriu, care a fost rezultatul? Că o organizaţie teroristă s-a instalat acolo. Am văzut asta în nord, în Liban, s-a creat Hezbollah, am văzut în sud, unde Hamas a preluat puterea. Deci când Israel pierde controlul nicio altă forţă democratică nu îi ia locul. Doar forţe radicale ocupă locul. Deci aş spune că formulele vechi nu mai funcţionează. Ierusalim trebuie să fie unit, dacă vrem ca toate religiile să se simtă confortabil în acest oraş sfânt.

De la momentul înregistrării interviului cu adjunctul de externe al Israel, guvernul României a decis să înceapă demersurile pentru a muta ambasada noastră de la Tel Aviv la Ierusalim. Preşedintele Iohanis, pe de altă parte, spune că „un astfel de demers nu se poate face decât în urma unei analize de profunzime, care să ia în considerare toate consecinţele şi implicaţiile politice externe ale acestuia." Presa din Israel aminteşte doar că politica Uniunii Europene legată de acest subiect este diferită şi subliniază că România sfidează blocul comunitar.

Pe aceeași temă