Sari la conținut

Ambasadorul Mexicului: Problemele legate de droguri trebuie rezolvate cu ajutorul ONU

„Noi înţelegem că traficul de droguri nu este doar rezultatul găştilor mexicane, care operează în Mexic, ştim că si ele sunt vinovate, dar aceasta este o problemă care are de a face cu situaţia internaţională. Problemele legate de droguri trebuie să fie rezolvate cu ajutorul întregii comunităţi internaţionale”. Declaraţia a fost făcută de ambasadorul Mexic la Bucureşti, Guillermo Ordorica, în interviul realizat de Cristina Cileacu.

Stereotipurile sunt primele la care ne gândim când definim o ţară. În cazul Mexic, standardul înseamnă: trupele de mariachi, sombrero-uri, mâncare picantă, picturile Fridei Kahlo, ruinele aztece, deşert şi cactuşi, junglă sau staţiunile de lux de pe malurile Atlanticului şi Pacificului deopotrivă. Mexic este una dintre cele mai puternice economii din lume, a treisprezecea. Şi mai este, din păcate, şi ţara unde cartelurile de droguri câştigă anual peste 20 de miliarde de dolari din producerea şi vânzarea de substanţe ilegale.

Cristina Cileacu: Să începem interviul cu o chestiune care este mai cunoscută publicului din România, din păcate nu este un subiect prea plăcut pentru ţara dvs. Mă refer la războiul împotriva drogurilor şi ţara dvs. duce acest război de 16 ani, dar situaţia devine din ce în ce mai rea. De ce este aşa de dificil să se încheie, ce nu merge bine?

Guillermo Ordorica: Vă mulţumesc pentru această întrebare interesantă. În primul rând aş vrea să vă spun că nu este un război, aşa cum ai spus, poate este o problemă de percepţie în România, în acest caz. Mexic se ocupă de această problemă într-o manieră foarte constructivă, cu un scop preventiv. Noi înţelegem că acesta nu este doar rezultatul găştilor mexicane, care operează în Mexic, ştim că li se datorează unora dintre ele, dar aceasta este o problemă care are de a face cu situaţia internaţională. Drogurile şi problemele legate de droguri trebuie să fie rezolvate cu ajutorul întregii comunităţi internaţionale, prin Naţiunile Unite. Mexic a fost unul dintre principalii promotori ai conferinţei din 2016 legată de cooperarea internaţională pentru rezolvarea situaţiei cu drogurile. Ne ocupăm de această problemă într-o manieră constructivă, în care încorporăm multe elemente, cum ar fi ideea responsabilităţii comune a comunităţii internaţionale, ideea de a nu-i urmări doar pe cei care fac şi trafichează drogurile şi pe cei din ţările pe unde tranzitează drogurile, dar şi pe cei care cer droguri. Am încorporat în cadrul scopurilor preventive şi ideea de educaţie, dar şi faptul că această problemă poate fi văzută din perspectiva sănătăţii, a sănătăţii publice. Deci, guvernul mexican se ocupă de problemă într-o manieră constructivă, aş spune chiar într-o manieră foarte inovatoare, prin aducerea în faţa comunităţii internaţionale a elementelor noi, care schimbă perspectiva, nu ne mai gândim că este problema unei singure ţări, cred că este problema lumii. Pe de altă parte, guvernul mexican face tot ce este posibil să includă tot felul de elemente, ca să se asigure că această problemă este tratată cum trebuie şi că se ţine cont şi de drepturile omului.

Numărul victimelor pe care sindicatele drogurilor le fac în Mexic este des comparat de presa mexicană cu numărul celor care mor în războaiele din Orientul Mijlociu şi Îndepărtat. O victorie importantă în această bătălie a fost capturarea în 2016, a celui mai puternic lider din lumea cartelurilor, Joaquín "El Chapo" Guzmán. Dar, arestarea unui traficant important nu opreşte, în mod automat, funcţionarea afacerilor ilegale, care au de mult ramificaţii în toată lumea.

Cristina Cileacu: Pot fi de acord cu dvs. că este o problemă mondială, nu doar a Mexicului, dar în ţara dvs. numărul crimelor din această cauză sunt foarte ridicate. Ca să vă dau nişte cifre, au fost 23.000 de omoruri anul trecut în acest război, folosesc din nou termenul chiar dacă mi-aţi spus că nu vă place. Iar în acest an, în prima săptămână din acest an, au fost 240 de crime. Deci, ce nu funcţionează, ca să repet întrebarea.

Guillermo Ordorica: Cred că totul funcţionează şi că funcţionează bine. Voi spune că acesta este rezultatul muncii nu doar din partea guvernului, ci din partea întregii opinii publice şi a oamenilor din Mexic, care au de a face cu această situaţie, care ne face pe toţi să nu ne simţim bine în ţara noastră, din anumite puncte de vedere. Pe de altă parte, guvernul meu a făcut foarte multe în această privinţă şi vreau să vă spun că în cazul unor anumite găşti internaţionale care operează pe teritoriul mexican, pentru că multe dintre ele sunt internaţionale, vorbim despre crima organizată internaţională, avem ofiţeri mexicani din armată, din marină, poliţişti, oameni care nu au neapărat legătură cu toate acestea, dar uneori sunt ucişi. Deci nu este vorba doar despre cine este bun şi cine este rău, voi spune că această problemă este tratată cum se cuvine şi vom continua să facem acest lucru.

„El que no tranza, no avanza”, adică, cine nu înşală, nu avansează. Expresia este un fel de motto al corupţiei din Mexic, răspândită mai ales în rândul funcţionarilor publici şi al politicienilor. În mandatul actualului preşedinte mexican, Enrique Pena Nieto, s-a adoptat legea anticorupţie. Au urmat arestări ale celor vinovaţi de corupţie la nivel înalt, dar, ca şi în cazul României, mai este mult până departe, lupta continuă.

Cristina Cileacu: Poate că acest război împotriva drogurilor este legat de corupţia din ţara dvs. Actualul preşedinte al Mexic a câştigat alegerile pentru că a promis că va face multe reforme în această privinţă. Ce a reuşit să facă până acum?

Guillermo Ordorica: Pentru prima oară în mulţi ani, administraţia Pena a aprobat, la începutul mandatului, 11 reforme sociale care au de a face cu totul: gaz, energie, educaţie, telecomunicaţii, anticorupţie etc. Cred că avem de a face cu schimbări sociale foarte importante, care includ şi lupta împotriva corupţiei. Mexic are un sistem foarte transparent de luptă împotriva corupţiei. Avem un sistem de informare publică şi oricine poate întreba ce se întâmplă cu o situaţie sau alta şi există voinţă din partea guvernului să fie mai deschis să ofere aceste informaţii, deci cred că este important să ne ocupăm de aceste lucruri. Dar încă lucrăm la ele, nu este doar o problemă a administraţiei Pena sau a administraţiilor de dinaintea ei, este ceva de care s-au ocupat mai multe guverne şi vom continua să facem asta, dar sunt destul de sigur că suntem pe calea cea bună.

Cristina Cileacu: Ce ne puteţi spune despre alegerile din acest an din Mexic? În ultima vreme, în toată lumea, când auzim despre alegeri, ridicăm o sprânceană şi ne întrebăm dacă Rusia intervine cumva. Este aceeaşi situaţie în Mexic, până acum?

Guillermo Ordorica: Anul acesta vor fi cele mai importante alegeri din istoria noastră. Avem 3.406 de poziţii pentru a fi votate, de la preşedinte, legislativ, administraţia centrală, senatori, mulţi primari, câţiva guvernatori, nu chiar toţi, ci anumite state din Mexic. Deci, ne aşteptăm la mulţi votanţi anul acesta, avem un sistem electoral foarte puternic, la fel şi instituţiile electorale, totul este în mâna cetăţenilor, nu este în mâna guvernului. Institutul Naţional Electoral este în mâna cetăţenilor, guvernul mexican nu are nimic de a face cu această instituţie care este una care se ocupă de coordonarea alegerilor. Ne aşteptăm ca acest proces de vot să aibă rezultate pozitive. Mexicul este una dintre cele mai solide democraţii de pe continentul american, ceea ce este foarte important, am fost o ţară stabilă în termeni democratici, de la finalul revoluţiei mexicane am fost în stare să ne ocupăm de procesele democratice şi de schimbarea preşedinţilor fără prea multă bătaie de cap, aşa că suntem foarte mulţumiţi de aceste lucruri, dar şi de faptul că putem primi voturile mexicanilor care trăiesc în alte ţări. Cele 51 de consulate ale Statelor Unite Mexicane şi cele 97 de ambasade mexicane din toată lumea sunt gata să primească voturile.

Tratatul de liber schimb nord american, adică NAFTA, permite comerţul fără taxe între ţările continentului America de nord, Canada, Statele Unite ale Americii şi Statele Unite Mexicane. De când SUA au o nouă administraţie, acordul face subiectul unor runde intense de renegociere, pentru că preşedintele Trump îşi urmează filosofia de a pune America pe primul loc.

Cristina Cileacu: Dacă vorbim despre acordul NAFTA, economia Mexic depinde destul de mult de acest acord, dar SUA nu mai sunt aşa sigure că vor să mai fie parte din NAFTA. Dacă acordul va eşua, cum este Mexic pregătit să facă faţă acestui lucru?

Guillermo Ordorica: Aşa cum ai spus NAFTA este un acord foarte important pentru schimburile comerciale dintre Mexic, Canada şi SUA. Nu doar Mexic depinde de el, ci toate cele 3 ţări depind de el. Mexic depinde de NAFTA, SUA depind de NAFTA, Canada depinde de NAFTA şi spunem acest lucru pentru că încercăm să construim o regiune nord americană foarte competitivă, care astăzi oferă o piaţă de 500 de milioane de oameni. Când vezi cifrele pe care le avem în această piaţă, când vezi că NAFTA reprezintă astăzi 28% din produsul intern brut al lumii din schimburile comerciale, când vezi că schimburile între Mexic şi SUA, fără să luăm în calcul Canada, sunt mai mari de 500 de miliarde de dolari pe an, când vezi că nu se poate urmări Superbowl-ul din SUA fără guacamole, care este făcut cu avocado din Mexic, nu prea vezi soluţii să nu continue relaţia cu Mexic aşa cum trebuie. Cred că ne descurcăm destul de bine, Mexic şi SUA au avut mereu aceeaşi graniţă şi ştim cum să ne ocupăm de ea, pentru că în loc să spunem că desparte, este mai degrabă o frontieră care arată cât de bine poate funcţiona cooperarea între două ţări care sunt vecine, sunt prietene şi care s-au ocupat de tot felul de probleme de-a lungul timpului. Aş vrea să mai spun că suntem pregătiţi să ne ocupăm de NAFTA şi printr-o politică de diversificare a contactelor noastre în toată lumea. În acest moment încă negociem, este a şasea rundă de negocieri şi merge bine. Până acum nimeni nu s-a retras din negocieri şi până când nu se întâmplă, nu se întâmplă. Pe de altă parte, avem contacte cu toate regiunile lumii, cu Uniunea Europeană, cu China, cu America centrală şi de sud, cu Japonia, deci Mexic chiar face destul de multe ca să continue să fie cea de-a 13-a economie a lumii şi una dintre cele mai deschise economii din lume. După cum ştiţi avem 12 acorduri de liber schimb cu mai mult de 46 de ţări. Acest lucru chiar arată cât de deschisă este ţara mea şi da, NAFTA este important, dar nu este singurul acord de liber schimb pe care îl avem.

Cristina Cileacu: Credeţi că o alternativă ar fi să aveţi relaţii economice mai bune cu Rusia şi China, ca alte două super puteri, în loc de SUA şi Canada?

Guillermo Ordorica: Aş spune că lucrăm mult cu mai multe ţări, nu doar cu China şi ... China este al doilea cel mai important partener al nostru, cu 75 de miliarde de dolari pe an, comparativ cu 500 de miliarde pe an, cu SUA. Aş spune că în acest proces de diversificare ar trebui să ne intensificăm relaţiile cu UE, ar trebui să deschidem mai multe uşi în zona de coastă a Pacificului, cu ţările din America centrală şi de sud, bineînţeles şi Rusia. Suntem deschişi la tot felul de drumuri în ceea ce priveşte schimburile comerciale internaţionale şi cooperarea cu alte ţări.

Zidul lui Trump este numele pe care presa internaţională îl foloseşte când vorbeşte despre proiectul preşedintelui american de a ridica un gard cu o lungime de 1600 de km, între graniţa SUA-Mexic. În zonă sunt deja testate prototipuri ale viitorului zid, dar este neclar de unde va veni în cele din urmă finanţarea acestei uriaşe construcţii.

Cristina Cileacu: Aţi menţionat mai devreme graniţa cu SUA şi bineînţeles este o chestiune importantă, întreaga lume priveşte declaraţiile pe care preşedintele SUA continuă să le facă despre construcţia unui zid pe graniţa dintre Statele Unite Mexicane şi Statele Unite ale Americii. Cum afectează această chestiune a zidului, relaţiile dintre Mexic şi SUA?

Guillermo Ordorica: Mexic a dezvoltat de-a lungul anilor o reţea instituţională foarte puternică şi de încredere, între cele două ţări şi lucrăm foarte bine. Suntem un exemplu bun despre cum două ţări care împart vecinătatea şi prietenia pot lucra împreună pentru a ne ocupa de tot felul de probleme. Cum au spus ministrul de externe şi preşedintele meu, Mexic nu va plăti un cent pentru construirea acestui zid şi asta este. Aceasta este doar o declaraţie, în regulă, dar Mexic nu va plăti nicio centimă pentru un astfel de zid.

Numărul mexicanilor care trăiesc ilegal în SUA este de peste 5 milioane. Statistica arată însă că în ultima vreme, populaţii din alte ţări care migrează ilegal în America, au început să fie mai numeroase decât cei din Mexic.

Cristina Cileacu: Dar încă există emigraţie ilegală din Mexic în SUA, iar întrebarea pt dvs, pentru că mexicanii sunt populaţia cea mai numeroasă care trăieşte ilegal în SUA. Ce fac autorităţile dvs să ţina populaţia în ţară, să-i facă să rămână în ţară?

Guillermo Ordorica: În primul rând, vreau să fiu foarte clar. Mexic nu va numi niciodată acest lucru migraţie ilegală. Sunt migranţi fără documente, lucru care este foarte diferit. De ce? Pentru că noi nu vrem să incriminăm migraţia. Migraţia nu ar trebui să fie criminalizată şi noi avem aceleaşi condiţii ca România. România are mulţi cetăţeni care trăiesc în afara ţării şi ...

Cristina Cileacu: Da, dar aceştia trec graniţa legal, cu documente.

Guillermo Ordorica: Da, în regulă. Dar, în Mexic, nu spunem şi ne ocupăm de acestă situaţie, fără să folosim cuvântul ilegal. Le spunem oameni fără documente. Dar, o să fii surprinsă. Mexic nu prea mai trimite migranţi în SUA. Sunt aproape 0 migranţi care intră în SUA. Sunt chiar oameni care vin din SUA în Mexic pentru a se reinstala în ţară. Da, sunt 33,5 de milioane de mexicani care trăiesc în străinătate, în SUA, aproape 10,5% din totalul populaţiei SUA, lucrează, îşi plătesc taxele, au destul de mult de a face cu 8% din produsul intern brut al SUA, care se datorează migranţilor mexicani. Ce facem noi? Bine, ne ocupăm de creşterea ţării, investim, ne asigurăm că ţara noastră oferă condiţii pentru ca oamenii să rămână în Mexic şi aş spune şi într-o manieră foarte clară, că Mexic nu mai exportă oameni în SUA. Cei care migrează acum în SUA sunt din alte ţări, din Europa, America centrală, America de sud, ţările caraibiene, dar nu din Mexic.

Cristina Cileacu: Sunteţi ambasador în România şi sunteţi un ambasador foarte activ. Împărtăşiţi cu noi detaliile misiunii dvs diplomatice pe care o aveţi aici, la Bucureşti.

Guillermo Ordorica: Trebuie să spun că sunt foarte fericit pentru că sunt aici, în România. Am găsit oameni prietenoşi, am fost primit cu multă căldură, de la preşedinte, până la oamenii obişnuiţi de pe stradă, toată lumea este caldă cu mine şi cu soţia mea. Simt că trebuie să continui să lucrez având în minte ideea de a întări relaţiile dintre cele două ţări. Avem atât de multe în comun, încât sunt sigur că voi fi în stare să fac acest lucru. Sunt foarte activ, am deja legături cu mai multe instituţii la nivel guvernamental, academic, organizaţii sociale, oameni din presă, pentru că vreau să vorbesc şi să împărtăşesc cu voi toate posibilităţile şi oportunităţile pe care le aduce Mexic în România. Cum am spus şi înainte, suntem a 13-a economie a lumii, a 8-a destinaţie turistică din lume, este important să spun şi acest lucru, suntem o ţară care are o gastronomie proprie, declarată de ONU ca fiind un bun intangibil al Mexic şi cred că toate aceste lucruri, la un loc, aduc ţărilor noastre oportunităţi noi pentru creşterea schimburilor şi pentru a se ocupa mai bine de relaţiia deja pozitivă pe care o au.

Cristina Cileacu: Sunteţi mulţumit de calitatea avocado-ului pe care îl găsiţi în România?

Guillermo Ordorica: Da şi nu doar avocado, am găsit mai multe produse mexicane, chilli, ananas, chiar şi un restaurant mexican de tacos, care aparţine unor mexicani care s-au mutat aici şi au investit alături de un român. Da, am găsit multe lucruri care mă fac să mă simt ca acasă. Pot face guacamole acasă, eşti invitată dacă vrei, avem sosuri mexicane, pentru că pot găsi produsele de care avem nevoie să le facem, în România, şi acest lucru vorbeşte de la sine despre importanţa creşterii schimburilor comerciale dintre ţările noastre.

Pe aceeași temă